Rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din Moldova au arătat o performanță sub așteptări pentru Maia Sandu, care a obținut aproximativ 42-43% din voturi, în timp ce referendumul constituțional a fost validat cu doar 51% voturi „PENTRU”, salvate de diaspora, ceea ce ridică întrebări cu privire la șansele sale în turul doi, potrivit unei analize a jurnaliştilor NewsMaker.md.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova și ale referendumului constituțional din 20 octombrie i-au surprins pe toți și i-au șocat pe mulți. Referendumul privind includerea integrării europene în Constituție a fost salvat doar de diaspora moldovenească, iar scorul președintei în exercițiu, Maia Sandu, chiar și cu voturile diasporei, a fost atât de scăzut încât pune sub semnul întrebării șansele sale de a câștiga în al doilea tur. Corespondentul NM, Evgheni Ceban, a încercat să analizeze pe loc ce s-a întâmplat la alegerile din 20 octombrie în Moldova.
Sondajele nu s-au confirmat
Sondajele sociologice din ultimele luni arătau un avans sigur al Maiei Sandu. Conform acestora, 30-35% dintre alegătorii din țară erau gata să își dea votul pentru ea. Dacă luăm în calcul doar cetățenii care și-au exprimat clar opțiunea în sondaje, acest procent ar fi fost de aproximativ 38-43%. Împreună cu voturile din diaspora, unde votează între 200.000 și 250.000 de persoane, adică 13-16% dintre alegători, președinta în exercițiu ar fi putut spera fie la o victorie din primul tur, fie la un rezultat apropiat de 50%. În secțiile de votare din străinătate, Sandu putea miza pe 2/3 din voturi.
La mobilizarea electoratului potențial al Maiei Sandu a contribuit și referendumul privind orientarea europeană a Moldovei. Campania sa electorală s-a bazat în mare parte pe asocierea simbolică între persoana sa și direcția Moldovei de aderare la UE.
Un astfel de rezultat în primul tur al alegerilor prezidențiale era prevăzut de mulți: sociologi, diverși analiști politici și chiar adversarii politici ai președintei în exercițiu.
Contracandidații Maiei Sandu cu cele mai mari șanse, Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi, conform diferitelor sondaje, urmau să obțină în țară între 9-13% din totalul respondenților și aproximativ 12-17% din cei care și-au exprimat opțiunea. Chiar și în cazul unui al doilea tur, o astfel de diferență părea de netrecut.
La fel stăteau lucrurile și cu referendumul. Sondajele arătau un rezultat de 44-55% „PENTRU” la referendum. Aceste cifre, plus voturile diasporei, care în mare parte are o atitudine pro-europeană, le ofereau susținătorilor opțiunii europene motive să spere la un rezultat final de peste 60% voturi „PENTRU”.
Însă electoratul moldovenesc s-a dovedit a fi mult mai imprevizibil. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu a obținut preliminar doar în jur de 42-43% din voturi, ceea ce pune sub semnul întrebării șansele sale de a câștiga în turul doi.
Rezultatul referendumului constituțional, deși formal este valabil, nu poate fi considerat o victorie convingătoare. „PENTRU” au votat preliminar aproximativ 51% dintre cetățeni. Acest rezultat a fost atins doar datorită voturilor din secțiile din străinătate. În țară, pentru modificarea Constituției au votat doar 46%. Dacă privim harta rezultatelor la nivel național, varianta „PENTRU” a câștigat doar în Chișinău și în șase raioane ale țării. Majoritatea covârșitoare a regiunilor din Moldova au votat „ÎMPOTRIVA” includerii integrării europene în Constituție, chiar dacă în unele cazuri cu o diferență minimă.
articolul complet, pe newsmaker.md
