Patriarhia Română a transmis vineri că, la nivel patriarhal și mitropolitan, e necesar să fie înființate Corpuri canonice de control juridic și financiar care să fie coordonate din încredințarea Patriarhului României, respectiv a Mitropolitului, de către un ierarh vicar. Practic, BOR intenţionează să înfiinţeze un DNA propriu.
Cancelaria Sfântului Sinod a constatat că, deși în statului BOR este prevăzut să existe un Corp de inspecţie bisericească la nivelul Patriarhiei și unul la nivel de mitropolit, cu responsabilităţi de control, nu există o coroborare între aceste două prevederi statutare, arată un comunicat al BOR.
„Pentru realizarea acestei coroborări este necesar ca, la nivel patriarhal şi mitropolitan, să fie înfiinţate Corpuri canonice de control juridic şi financiar care să fie coordonate din încredinţarea Patriarhului României, respectiv a Mitropolitului, de către un ierarh-vicar. Totodată, este necesar ca, în cadrul acestor Corpuri canonice de control juridic şi financiar, să fie încadraţi specialişti (jurişti şi economişti) cu experienţă, care să fie caracterizaţi prin corectitudine, profesionalism şi fidelitate faţă de Biserică”, se arată în comunicat.
„În plus, este nevoie de redactarea şi aprobarea unui Regulament al Corpurilor canonice de control juridic şi financiar, care să prevadă atributele şi responsabilităţile acestor organisme de control juridic şi financiar, precum şi modul lor de organizare şi funcţionare”, mai arată Sfântul Sinod.
În Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare nu era prevăzută corupţia
De asemenea, instituția a constatat că în Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, nu sunt prevăzute ca abateri fapta sau tentativa de corupţie materială, deturnarea de fonduri, obţinerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă. Rezultă, aşadar, că este necesară completarea Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române cu prevederi referitoare la aceste fapte de corupţie ca abateri ce trebuie sancţionate de autoritatea bisericească.
„Prin urmare, în şedinţa sa de lucru de joi, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc a aprobat ca toate aceste propuneri practice de completare a măsurilor canonice privind sancţionarea corupţiei în Biserică să fie prezentate, spre analiză şi aprobare, la următoarea şedinţă de lucru a Sfântului Sinod”, se mai arată în comunicat.
IPS Teodosie, urmărit penal de DNA, pentru cumpărare de influență
Anunţul făct de BOR vine după ce Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este urmărit penal de DNA, pentru cumpărare de influență. Ancheta a fost deschisă în urma investigației publicate recent de Recorder, care a publicat imagini filmate cu camera ascunsă de către un preot care pretinde că este om de afaceri și care îi propune arhiepiscopul Tomisului să obțină o finanțare de 800.000 de lei pentru arhiepiscopie de la Secretariatul de Stat pentru Culte, în schimbul unui comision de 20% din sumă pentru el.
Alături de IPS Teodosie, este urmărit penal, pentru complicitate la cumpărare de influență, și un consilier în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, conform DNA.
Recorder a publicat în 21 noiembrie un material filmat cu camera ascunsă de către preotul Petrică Leașcu, care pretinde că este om de afaceri. În imaginile filmate cu camera ascunsă, acesta îi propune IPS Teodosie să îi obțină pentru arhiepiscopie suma de 800.000 de lei de Secretariatul de Stat pentru Culte, în schimbul unui comision de 20% din sumă.
În imagini se poate vedea că IPS Teodosie acceptă propunerea, spunând: „E mană cerească pentru noi”. El îl pune în legătură pe pretinsul om de afaceri cu consilierul său, pentru a discuta inclusiv cum să îi plătească comisionul cerut, de 20%.
Arhiepiscopia Tomisului a și trimis apoi Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC) o cerere de finanțare de circa 800.000 de lei, dar a retras-o.
Pe lângă mărturiile sale, preotul Petrică Leașcu a filmat cu camera ascunsă, iar în imagini apar lideri politici și înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române, care se implică direct și își dau binecuvântarea pentru fraudarea banilor publici, a scris Recorder.
Leașcu este preot în cadrul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului din anul 2003. În 2010, după ce i s-a deschis un dosar penal, acesta și-a depus demisia din funcția de preot paroh, rămânând preot nesalarizat sub ascultarea Înaltpreasfințitului Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului.
Anul acesta, după ce a intrat în greva foamei în semn de protest pentru o condamnare în justiție pe care o considera nedreaptă, Petrică Leașcu a fost trimis de Înaltpreasfințitul Ioachim să slujească la o biserică de lângă Onești, dar tot fără să fie salarizat. Din această postură, preotul Leașcu s-a prezentat la superiorul său direct, protopopul Ioan Bârgăoanu, solicitându-i un post salarizat.
Inițial, protopopul i-a spus că nu există locuri libere și că oricum preferă să promoveze preoții tineri. Însă totul s-a schimbat după pronunțarea unor cuvinte magice, care l-au purtat pe preotul Leașcu pe întreg circuitul șpăgii, ajungând până în biroul Înaltpreasfințitului Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului. IPS Ioachim este și membru al Sfântului Sinod, cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române.
