Pentru ca un pensionar să ducă un trai decent și fără griji în România, pensia lunară ar trebui să fie de cel puțin 3.200 de lei, prag ce depășește cu mult venitul real al majorității vârstnicilor, expuși riscului de sărăcie.
Pentru ca un pensionar să aibă un trai fără griji, venitul său trebuie să fie mai mare decât pragul sărăciei, adică peste 60% din venitul mediu național, arată un calcul simplu.
Citeşte şi: Facultăți fără viitor: diploma nu mai garantează un loc de muncă în România
Când vine vorba de pensionari, România continuă să rămână un loc în care bătrânețea nu înseamnă, din păcate, liniște și siguranță. Pentru mulți vârstnici, pensia lunară nu este suficientă pentru a acoperi nevoile de bază – între facturi, medicamente, alimente și alte cheltuieli, viața devine o permanentă luptă cu lipsurile. Dincolo de statistici și promisiuni politice, realitatea de zi cu zi este una dureroasă.
Deși statul anunță periodic majorări ale pensiilor, acestea sunt adesea simbolice și nu țin pasul cu inflația sau creșterile semnificative ale prețurilor la utilități și produse de bază. Pentru mulți pensionari, orice creștere este rapid „înghițită“ de facturi și bonurile de la farmacie sau supermarket.
Potrivit metodologiilor europene, o persoană este considerată expusă riscului de sărăcie dacă are un venit sub 60% din media națională. În România, pensia medie estimată pentru anul 2025 este de aproximativ 3.200 de lei. Prin urmare, pentru a duce un trai lipsit de griji, cu acces la servicii medicale, o alimentație decentă și un minim confort, un pensionar ar trebui să încaseze cel puțin această sumă lunar.
În realitate, foarte mulți vârstnici trăiesc cu mult sub acest prag. Există pensii care abia depășesc 1.500 de lei, iar în zonele rurale, unde accesul la servicii publice este limitat, greutățile sunt și mai mari. În aceste condiții, bătrânețea nu mai este o etapă a liniștii, ci una a privațiunilor.
Așadar, pentru un trai decent în România anului 2025, pragul minim realist al pensiei ar trebui să fie de 3.200 de lei. Dincolo de cifre, este vorba despre demnitatea celor care au contribuit zeci de ani la societate.
