Președintele Nicușor Dan are, printre prerogativele funcției, și pe aceea de a face propuneri pentru conducerea SRI și SIE. Pentru ca cei propuși să ajungă la șefia serviciilor, va fi nevoie de aprobarea parlamentului.
Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) ar putea avea, în curând, șefi noi.
La SRI, funcția este vacantă încă din vara lui 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Întrebat dacă, pentru conducerea acestui serviciu, va propune un civil, președintele Nicușor Dan a confirmat acest lucru. ”Desigur, da. Dar, după cum ştiţi, preşedintele propune şi Parlamentul aprobă”, a spus șeful statului.
Până când președintele va face propuneri, sunt vehiculate diferite nume pentru ocuparea fotoliilor de șefi ai SRI și SIE. Printre acestea, șeful interimar al PSD, Sorin Grindeanu, și președintele partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban
Întrebat ce ar alege dintre conducerea SIE și cea a Ministerului Transporturilor, președintele interimar al PSD a negat ”cu tărie” vreo intenție a lui privind ieșirea din politică.
”Neg cu tărie vreo dorință de-a mea de a ieșit din politică în acest moment”, a spus Grindeanu.
Șeful interimar al PSD a subliniat, în același context, că fotoliul de șef al unui serviciu secret presupune ieșirea din politică, lucru de care el nu este interesat ”în acest moment”.
”Nu există vreo dorinţă de a mea de a ieşi din politică, aşa cum v-am spus, în acest moment. Ieşi din politică, fiindcă dacă vrei să-ţi respecţi serviciul pe care îl conduci, să-i respecţi pe cei care te votează, trebuie să ieşi şi să fii echidistant şi apolitic”, a declarat președintele interimar al PSD, la Prima TV.
Tot Sorin Grindeanu a respins, pe de altă parte, și posibilitatea de a conduce viitorul guvern.
La rândul său, Ludovic Orban a etichetat drept ”fantasmagorii” şi ”invenţii”” scenariile prin care el ar ajunge la șefia SIE.
”Nu cred că am vreo şansă având în vedere istoricul meu, în care le-am torpilat la băieţii ăştia din servicii o grămadă de încercări. Mi-aduc aminte numai Legea securităţii cibernetice, că nu ştiu dacă lumea şi-aduce aminte. A fost adoptată pe şestache în 2014, după alegerea lui Iohannis, între alegerea lui Iohannis ca preşedinte şi depunerea jurământului a trecut aşa într-o tăcere asurzitoară aproape în unanimitate cred că a trecut în Senat. Şi a existat totuşi un om în Parlamentul României, adică subsemnatul, care a văzut legea aia în care practic puteau să intre cu bocancii în orice bază de date fără niciun mandat de la judecători. Era ceva absolut sinistru”, a spus Orban.
