Folosirea ca probă a interceptărilor serviciilor secrete în dosarele penale este neconstituțională. Asta a decis, astăzi, Curtea Constituțională a decis subliniind că „legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor”.
CCR a mai hotărât că că eliminarea pragului la abuzul în serviciu este constituțională.
„Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
Totodată, Curtea a constat că este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări”, se arată într-un comunicatul de presă dat publicității de Curtea Constituțională în urma ședinței de miercuri.
Legi atacate în masă
Legile pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală au fost atacate la Curtea Constituțională de parlamentari de la Forța Dreptei, PSD și AUR, precum și de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului.
Prevederile contestate vizau în esență inexistența unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu; lipsa unui mecanism de contestare a interceptărilor SRI din dosare; obligația părților din dosare de a avea avocați cu certificat ORNISS pentru a avea acces la probele obținute de SRI și care sunt clasificate.
Pe 5 aprilie, Parlamentul a adoptat Codul Penal și de Procedură Penală, după ce Comisia juridică a Camerei Deputaților a admis, fără amendamente, formele transmise de Guvern.
Votul din Comisia Juridică a venit după o pauză de câteva minute, în care președinta comisiei, Laura Vicol (PSD), a fost chemată în birou pentru „o urgență”. La revenirea în comisie, ea a anunțat schimbarea poziției Coaliției și revenirea la varianta Guvernului.
Noile coduri au fost adoptate fără dezbateri, printr-o procedură fără precedent, despre care deputații USR au avertizat că ar fi neconstituțională.
