Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, sesizată pe tema prescripţiei

Data:

Share post:

Curtea de Apel Brașov a sesizat, în două dosare penale, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a trimis o serie de întrebări preliminare privind decizia Curții Constituționale a României (CCR) legată de prescripție.

În premieră, judecătorii Cristina Moisă și Vlad Mihai Neagoe de la Curtea de Apel Brașov, au sesizat CJUE într-un dosar de corupție, la cererea DNA, mai exact fiind vorba despre procesul lui Aristotel Căncescu, fost președinte al Consiliului Județean Brașov.

CITEŞTE ŞI: Un şofer băut, din Craiova, s-a răsturnat cu maşina într-un canal colector

Astfel, cei doi magistrați au trimis la CJUE următoarele întrebări:

„1. Articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE şi articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE şi cu articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF şi cu articolul 2 şi articolul 12 din Directiva PIF, precum şi cu Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, cu referire la principiul consacrării unor sancțiuni efective și disuasive în cazuri de fraudă gravă aducând atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile în situaţia în care o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?”

„2. Articolul 2 din TUE privind valorile statului de drept şi respectarea drepturilor omului într-o societate caracterizată prin justiție şi articolul 4 parag. 3 din TUE privind principiului cooperării loiale dintre Uniune și statele membre, cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei sub aspectul angajamentului de asigurare a caracterului eficient al sistemului judiciar român, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacrând principiul legii penale mai favorabile, trebuie interpretate, cu privire la sistemul judiciar intern în ansamblul său, în sensul că se opun unei situaţii juridice precum cea incidentă în litigiul principal, în care acuzaţii solicită aplicarea principiului legii penale mai favorabile, în situaţia în care, o decizie a instanţei constituţionale naţionale a declarat neconstituţional un text de lege privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale (decizia din anul 2022), invocând pasivitatea legiuitorului, care nu a intervenit pentru punerea în acord a textului legal cu o altă decizie a aceleiaşi instanţe constituţionale, pronunţate în urmă cu patru ani faţă de cea din urmă decizie (decizia din anul 2018) – timp în care jurisprudenţa instanţelor de drept comun formată în aplicarea celei dintâi decizii se stabilise deja în sensul subzistenţei textului respectiv, în forma înţeleasă ca urmare a celei dintâi decizii ale instanţei constituţionale – cu consecinţa practică a reducerii la jumătate a termenului de prescripţie pentru toate faptele penale cu privire la care nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior celei dintâi decizii a instanţei constituţionale şi a încetării pe cale de consecinţă a procesului penal faţă de acuzaţii în cauză?”.

3. „În caz afirmativ şi numai dacă nu se poate da o interpretare conformă cu dreptul Uniunii Europene, principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun sunt ținute de deciziile curții constituționale naționale şi de deciziile obligatorii ale instanţei supreme naţionale și nu pot, din acest motiv și cu riscul săvârșirii unei abateri disciplinare, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară, în principal, cu articolul 2 din TUE, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE şi articolul 4 parag. 3 din TUE, coroborate cu articolul 325 alineatul (1) din TFUE, toate cu aplicarea Deciziei 2006/928 /CE a Comisiei, prin raportare la articolul 49 parag. 1 teza finală din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum în situaţia din litigiul principal?”

continuarea, în PRESShub

Articole similare

Percheziţii într-un dosar de evaziune şi contrabandă: Bijuterii şi importante sume de bani, găsite de poliţişti la locuinţa unei tinere din Slatina

Două percheziţii au fost desfăşurate, în această dimineaţă, de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Olt,...

Se lucrează pe Tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova-Piteşti. Imagini de pe şantier (FOTO)

Se lucrează intens pe Tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova-Piteşti, transmit reprezentanţii Direcţiei Drumuri şi Poduri Craiova. Potrivit sursei...

Primarul fugar Cherecheş s-ar fi refugiat pe o insulă din Italia alături de mama şi soţia sa

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, care a fugit din țară vineri, cu câteva ore înainte de a...

Subprefectul de Olt reclamă că a răcit la plămâni pentru că prefectul n-a reparat centrala termică. Angajaţii prefecturii, nevoiţi să muncească în frig

Subprefectul de Olt Ana Maria Ciauşu reclamă, pe contul său de Facebook, că a răcit la plămâni deoarece...