După un lung șir de amânări care a ținut în șah reforma sistemului bugetar, Curtea Constituțională a României a tranșat astăzi unul dintre cele mai fierbinți subiecte de pe agenda publică. Reuniți într-o nouă ședință, după nu mai puțin de cinci tentative eșuate anterior, cei nouă judecători ai CCR au decis să declare constituțională legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, proiect pe care premierul Ilie Bolojan a insistat personal.
Decizia instanței de contencios constituțional este una definitivă și general obligatorie, validând astfel demersul riscant al Executivului. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pe acest pachet legislativ încă de pe data de 2 decembrie 2025, considerându-l vital pentru echitatea sistemului public și stabilitatea bugetară.
Noua formulă de calcul
Potrivit noilor reglementări validate astăzi, modul de calcul al veniturilor la bătrânețe pentru judecători și procurori suferă modificări radicale.
„Cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – scade de la 80% la 70% din ultimul salariu net”, se arată în textul legii reformatoare.
Mai mult, baza de raportare nu va mai fi ultima lună de activitate, ci o perioadă mult mai extinsă. Astfel, „cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate”, prevăd noile norme.
Creșterea vârstei de pensionare și perioada de tranziție
Reforma atinge și un alt punct sensibil: vârsta la care magistrații pot părăsi sistemul. Legea introduce o etapizare a creșterii vârstei de pensionare, astfel încât impactul să nu fie unul brusc, ci eșalonat pe un deceniu și jumătate.
Conform deciziei, „perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani”.
Mecanismul gândit de Executiv presupune că „în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani”.
Penalizări pentru cei care vor să plece mai devreme
Magistrații care doresc să se retragă din activitate înainte de termenul limită o vor putea face, dar cu costuri financiare. Legea stipulează că aceștia „se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani”, însă cu o sancțiune pecuniară clară.
Dacă aceștia nu au împlinit vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Cum arată sistemul actual, care urmează să dispară
Pentru a înțelege magnitudinea schimbării, trebuie privit la privilegiile actuale. În momentul de față, pensia de serviciu a magistraților reprezintă „80% din ultimul salariu brut”, o sumă care depășește frecvent salariul net în plată. De asemenea, regimul actual este extrem de permisiv în privința vârstei, magistrații putându-se pensiona chiar și la „48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură”.
