Laura Codruţa Kovesi a scăpat de unul dintre dosarele penale deschise pe numele său. Asta după ce procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus clasarea dosarului în care Kovesi, fost procuror general al PICCJ şi în prezent şef al Parchetului European, era acuzată de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. Clasarea cauzei a fost dispusă ”întrucât faptele nu există”.
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a transmis, marţi, într-un comunicat de presă, că procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PÎCCJ au dispus clasarea cauzei faţă de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu, întrucât faptele nu există, şi clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii, întrucât faptele nu există.
Nu sunt probe pentru acuzaţia de luare de mită
”Referitor la infracţiunea de luare de mită, procurorii au reţinut lipsa probelor care să susţină săvârşirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri). În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, referitor la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că ”nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă, precum şi împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
”În ceea ce priveşte alte infracţiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului şi falsul în declaraţii), în ordonanţa de clasare s-a reţinut că faptele care se circumscriu conţinutului acestor infracţiuni şi probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”, scrie în comunicatul PICCJ.
Plângere depusă de Sebastian Ghiţă
În februarie 2019, procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au acuzat-o oficial pe Laura Codruţa Kovesi că ar fi primit peste 280.000 de lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. În plus, aceştia anunţau urmărire penală in rem pentru pentru favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii, în legătură cu un comunicat de presă emis de Parchetul General în ianuarie 2017. Comunicatul făcea referire la condiţiile aducerii în ţară a lui Nicolae Popa.
Plângerea de la care a pornit acest dosar a fost depusă de Sebastian Ghiţă.