Dosarul Revoluţiei, mutat la Curtea de Apel

Data:

Share post:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea “Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.

“Trimite cauza având ca obiect rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, referitor la inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif, Curţii de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare”, a anunţat, vineri, ÎCCJ.

Decizia magistraţilor este definitivă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a explicat, printr-un comunicat de presă, de ce a fost luată această decizie.

“În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României. În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionarea a cauzei în primă instanţă”, a precizat ÎCCJ.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii. Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN. „Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, afirmau procurorii, potrivit news.ro.

Articole similare

Vijeliile şi ploile au făcut PRĂPĂD în judeţul Dolj. Pompierii au intervenit

Mai multe gospodării din Dolj au fost inundate în această seară, iar în unele zone au căzut copaci...

Clanul Oacă din Caracal, condamnări la închisoare într-un dosar de camătă şi şantaj

Tribunalul Olt a emis o nouă hotărâre în cazul clanului Oacă din Caracal, într-un dosar în care sunt...

Un şofer băut care a fugit de la locul accidentului pe care l-a provocat, arestat preventiv

Un bărbat în vârstă de 39 de ani, din comuna gorjeană Scoarţa, a fost arestat preventiv după ce...

Ioan Romică Mutu din Târgu Jiu, căutat de poliţie după ce noaptea trecută a înjunghiat un tânăr pe stradă

Poliţiştii din Gorj îl caută pe un tânăr în vârstă de 29 de ani, din Târgu Jiu, care...