INTERVIU | Cristian Drînciu, noul CEO Artrom Steel Tubes: Asistăm la înăsprirea concurenței din partea producătorilor chinezi, care au acum și beneficiul unor preţuri de achiziție a resurselor energetice mult mai favorabile decât noi

Data:

Share post:

Cristian Drînciu, noul CEO al Artrom Steel Tubes (fostă TMK Artrom ), a vorbit într-un interviu pentru Reporter24.INFO despre provocările pe care compania le întâmpină atât din contextul economic naţional, cât şi din ceea ce se întâmplă în industriile metalurgică şi siderurgică, la nivel internaţional. Crizele generate de pandemia COVID şi, ulterior, de războiul din Ucraina, lipsa forţei de muncă specializate şi incoerenţa politicilor guvernamentale sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă compania care are două fabrici în România, la Slatina şi Reşiţa.

Principalele declaraţii ale lui Cristian Drînciu:

  • Am fost nevoiți să găsim soluții pentru provocările generate de sancțiunile impuse Grupului
  • Din păcate, acest sector nu atrage tinerii specialiști
  • Există zone în care costurile resurselor energetice, precum și ale forței de muncă sunt mult mai reduse decât la noi, iar obligațiile subminimale de mediu permit altor companii să vină în piețele europene la preţuri imposibil de susținut de către producătorii locali.
  • Revenirea economiei după pandemie s-a intersectat, din păcate, cu izbucnirea conflictului în Ucraina
  • Avem un climat internațional mult mai tensionat și nu se întrevăd perspective certe de relaxare
  • Pericolul iminent este însă la noi, dacă Guvernul nu va conștientiza importanța creării condițiilor care, măcar, să nu dezavantajeze principalii actori din industrie
  • Modificarea continuă a reglementărilor pune presiune constantă pe actorii economici corecți și disciplinați

În continuare, interviul oferit de Cristian Drînciu, CEO Artrom Steel Tubes

Reporter 24: Care sunt principalele obiective din noua poziţie pe care o ocupaţi în Companie?

Cristian Drînciu: Modificările referitoare la structura corporativă și cea de management în privința companiei Artrom Steel Tubes – cu cele două uzine din Slatina și Reșita, precum și a subsidiarelor din Italia și SUA au survenit în momente complicate, după un an în care ne-au fost puse la grea încercare abilitățile de gestionare a situațiilor de criză majoră. Pe de o parte, am fost nevoiți să găsim soluții pentru provocările generate de sancțiunile impuse Grupului, iar pe de alta, ne-am confruntat și cu efectele creșterii prețurilor la energie; în contextul acestor situații critice s-au reașezat pozițiile de conducere din companie, iar echipa a rămas unită și dedicată obiectivului comun. De altfel, colectivul Artrom a reprezentat și va reprezenta factorul decisiv în performanța companiei.

În ceea ce privește propriile obiective, mă voi concentra în continuare pe consolidarea echipei de management și a întregului colectiv al entităților din Grup. ARTROM a reușit să devină un nume de referință în piața produselor sale în Europa și pe continentul American și voi contribui și din această poziție la păstrarea acestei performanțe; în aceeași măsură, mă preocupă și întărirea poziției de lider în piața țevilor cu destinații industriale, chiar și în situația în care vom acționa ca o companie independentă. Cât despre dezvoltarea companiei, planul e să ținem pasul cu tendințele industriei și cu cerințele pieței, ca să menținem competitivitatea la nivel global.

Reporter 24: Ce provocări sunt la nivelul industriei în care activează Artrom Steel Tubes?

Cristian Drînciu: Vorbim despre industriile metalurgică și siderurgică, deosebit de grele, mai ales din punct de vedere al lucrătorilor. În ciuda progreselor tehnologice, se muncește în condiții încă dificile și provocările privind calificarea și păstrarea forței de muncă sunt pe măsură. Formarea profesională a oțelarilor și laminoriștilor se face azi aproape în exclusivitate prin eforturile companiei – și acestea sunt doar două exemple din șirul meseriilor deficitare. Din păcate, acest sector nu atrage tinerii specialiști, iar identificarea unor forme optime de cooperare cu sistemul educațional de stat sau privat pentru formarea operatorilor și muncitorilor calificați rămâne un deziderat pe care nu-l vedem concretizat prea curând.

La nivelul întregii industrii, ne confruntăm încă cu o supracapacitate în raport cu consumul, deci mediul concurențial rămâne o provocare însemnată. Există zone în care costurile resurselor energetice, precum și ale forței de muncă sunt mult mai reduse decât la noi, iar obligațiile subminimale de mediu permit altor companii să vină în piețele europene la preţuri imposibil de susținut de către producătorii locali.

De altfel, angajamentele Uniunii Europene pentru decarbonizare ne vor aduce provocări și mai mari în viitor. Chiar dacă fluxul de producție a oţelului în Artrom are amprentă de carbon scăzută (de 15-20 de ori mai mică în comparație cu obținerea oțelului din minereu), grație gradului ridicat de materii prime obținute prin reciclare, nivelul prognozat pentru alocările gratuite de certificate de carbon ne vor pune în situația unor creșteri semnificative de costuri. La momentul actual, posibilitățile de reducere a carbonului către un zero net sunt doar la nivel de concept, fiindcă nu sunt dovedite ca fiind sustenabile, mai ales în ce privește partea de încălzire pentru prelucrarea oțelului și efectuarea tratamentelor termice.

Apoi, asigurarea resurselor energetice în condiții de predictibilitate și stabilitate a preţurilor va fi un efort și în viitor, la fel cum a fost în ultimul an și jumătate pentru întreaga industrie, în special pentru marii consumatori.

În mod particular, la uzina din Reșița avem o provocare aparte. Orașul s-a dezvoltat, practic, în jurul uzinei, iar cei care locuiesc în proximitatea instalațiilor siderurgice resimt efectele activității de producție a oțelului. Asta din cauză că orașul și fabrica s-au dezvoltat în paralel, fără vreo strategie care să țină cont de acest aspect. De exemplu, în 2004, când echipa noastră a preluat managementul uzinei, ne-am lovit de o situație inimaginabilă: 30 de tone de praf erau eliberate zilnic peste oraș, creând o atmosferă apocaliptică. Comunitatea locală părea resemnată, funcționând din inerție, probabil din nevoia de a menține în viață cea mai emblematică activitate a urbei. Atunci, am alocat imediat o serie de resurse considerabile pentru a reduce impactul activității noastre asupra mediului și a societății la limitele normelor în vigoare. De altfel, protejarea mediului și a confortului comunității din jurul companiei rămâne una dintre preocupările noastre principale, chiar dacă investițiile pentru prevenția emisiilor sunt aici mai mari decât în orice altă parte a țării.

Reporter24: Şi-a revenit economia după pandemie şi şocul declanşării unui război în Europa?

Cristian Drînciu: Revenirea economiei după pandemie s-a intersectat, din păcate, cu izbucnirea conflictului în Ucraina. Acesta a amplificat puternic criza prețurilor energetice, declanșată deja, probabil nu întâmplător, cu câteva luni înainte. Efectele s-au văzut imediat – economia a început să încetinească, mai vizibil în a doua jumătate a anului 2022 iar trendul negativ continuă și în primele luni ale lui 2023.

Planează încă multe incertitudini, avem cam peste tot inflație cu mult peste media anilor ce au precedat războiul. Contextul pandemic și criza prețurilor energetice au condus și la închiderea sau reducerea drastică a activității multor companii și cred că încă nu resimțim pe deplin consecințele.

Reporter 24: Ce e diferit în prezent, faţă de acum trei ani, înainte e COVID?

Cristian Drînciu: Avem un climat internațional mult mai tensionat și nu se întrevăd perspective certe de relaxare. Ca urmare a acestor tensiuni, a numeroaselor acțiuni întreprinse de comunitatea internaționala în vederea opririi conflictului din Ucraina, asistăm la o reconfigurare a piețelor de materii prime și a combustibililor, dar și a piețelor de desfacere pentru o serie de produse.

Capacitatea Europei de a asigura necesarul de resurse energetice e incertă, chiar dacă a trecut o iarnă în condiții mai bune decât ne așteptam. În ceea ce ne privește, asistăm la înăsprirea concurenței din partea producătorilor chinezi, care au acum și beneficiul unor preţuri de achiziție a resurselor energetice mult mai favorabile decât noi.

Reporter 24: Ce ar trebui să facă mai mult Guvernul pentru a ajuta principalii actori din industrie şi economie, companiile care aduc plus valoare şi oferă locuri de muncă pentru sute de mii de oameni?

Cristian Drînciu: În primul rând, Guvernul și Legislativul nu trebuie să piardă vreodată din vedere faptul că fără marea industrie, economia țării ar fi în mare suferință. Din păcate, România a pierdut după 1989 multe unități industriale, crizele recente au mușcat și ele din această felie și riscăm o dezindustrializare chiar la nivelul Europei. Pericolul iminent este însă la noi, dacă Guvernul nu va conștientiza importanța creării condițiilor care, măcar, să nu dezavantajeze principalii actori din industrie, cel puțin în raport cu concurenții din restul Uniunii Europene.

Sunt o serie de țări cu resurse energetice mai puține decât România care au reușit, în perioada crizei prețurilor energiei, să-și protejeze mai eficient marile companii, nu neapărat prin subvenții, cât prin măsuri care să limiteze fenomenele speculative asupra prețului plătit pentru energie de către marile companii. Oficialii noștri, cel puțin în anul 2022 , au considerat că mariile companii nu au nevoie de protecție – astfel am ajuns să plătim printre cele mai mari prețuri din Europa pentru resursele energetice, pierzând puncte serioase din scorul de competitivitate în raport cu concurenții acestor țări.

De asemenea, pentru a crea premisele stabilității și accesibilității preturilor energiei, trebuie accelerate investițiile în producția și infrastructura energetică inclusiv acolo unde Statul deține controlul. Programele de susținere a investițiilor private în energie din surse regenerabile sunt  utile, dar pot fi ușor periclitate de o infrastructură de transport insuficient dezvoltată, la fel și de o eventuală imposibilitate de echilibrare a sistemului energetic. Stabilitatea în ceea ce privește furnizarea și accesibilitatea energiei nu poate fi asigurată doar prin programele de susținere a investițiilor private în energie verde ale consumatorilor, avem nevoie și de dezvoltarea și retehnologizarea cât mai rapidă a marilor producători de energie. M-am referit atât de des la această resursă tocmai fiindcă energia este și va rămâne una dintre condiționările importante în analiza proiectelor noi de investiții ale marilor actori industriali, iar fondurile vor migra acolo unde energia va rămâne disponibilă și la preț accesibilă.

Câteva aspecte foarte importante pentru actorii principali ai industriei românești sunt predictibilitatea, coerența și stabilitatea cadrelor legislativ și fiscal. Modificarea continuă a reglementărilor pune presiune constantă pe actorii economici corecți și disciplinați, în timp ce ne confruntăm cu deficit de norme și reguli pentru disciplina celor care desfășoară activități la limita sau chiar în afara legii.

Să închei într-un ton mai pozitiv însă, fiindcă, de ceva vreme, am avut și posibilitatea unui dialog mai deschis cu structurile guvernamentale, care sper să continue cel puțin în același registru.

Articole similare

Femeie ucisă de propriul fiu. Acesta ar fi consumator de droguri

O femeie de 54 de ani din judeţul Mehedinţi a fost ucisă de propriul fiu, care ar fi...

Flori oferite doamnelor şi domnişoarelor din Slatina de social-democraţii olteni (FOTO)

Social-democraţii olteni au păstrat tradiţia şi vineri, cu ocazia Zilei de 1 Martie, când au oferit flori doamnelor...

Nicușor Dan e, oficial, candidatul Forței Dreptei pentru un nou mandat de primar general al Bucureștiului

Nicușor Dan, actualul primar al Capitalei, a fost oficial desemnat sâmbătă drept candidat al formațiunii Forța Dreptei pentru...

Ludovic Orban: România este confruntată din nou, după 34 de ani, cu un proiect anti-democratic / Ciucă şi Ciolacu, “mai proşti decât prevede legea”

Preşedintele Forţa Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, a criticat, sâmbătă, actuala guvernare care a modificat legislaţia pentru a...