Primarul Mario De Mezzo a comis un abuz după ce a solicitat oficial accesul la documentele interne ale Poliției Naționale. Actualul edil a cerut să consulte programele de patrulare ale Serviciului de Ordine Publică, motivând că dorește să verifice personal prezența echipajelor în teren, însă demersul său încalcă normele privind informațiile clasificate.
Conflictul a izbucnit în momentul în care Mario De Mezzo a cerut să știe exact unde și când sunt repartizați polițiștii în oraș. Refuzul categoric al comandantului instituției de a furniza aceste date a atras nemulțumirea edilului, care susține că funcția sa de președinte al Comitetului Local pentru Ordine Publică îi conferă dreptul de a monitoriza activitatea operativă.
„Trebuie să știu, în calitate de președinte al Comitetului Local de ordine publică. Dacă îmi spuneți că sunt într-o zonă, mă duc și verific. Dacă sunt acolo, îi salut și le mulțumesc. Dacă nu sunt, vom vedea”, a declarat primarul Mario De Mezzo.
Edilul consideră că solicitarea sa nu vizează date sensibile, ci este un instrument de control necesar pentru siguranța cetățenilor, bazându-se pe faptul că deține autorizație ORNISS pentru acces la informații clasificate.
Argumente legale: De ce solicitarea constituie un abuz
În ciuda argumentelor primarului, cadrul legislativ din România este foarte clar în privința separării atribuțiilor. Primarul nu are nicio prerogativă legală de a avea acces la graficele de patrulare ale Poliției Naționale și nici de a verifica prezența acestora în teren, activitate care ține strict de ierarhia internă a Ministerului Afacerilor Interne.
Graficele de patrulare au caracter de „secret de serviciu”. Chiar dacă un primar deține certificat ORNISS, acesta nu îi dă dreptul automat de a consulta orice document clasificat. Conform Hotărârii de Guvern 585/2002, accesul la informații se face pe baza „principiului necesității de a cunoaște”, ceea ce presupune că un oficial are acces doar la documentele strict necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, nu și la cele ale unei instituții partenere.
Mai mult, dacă Poliția ar transmite aceste grafice către primărie, ar încălca articolul 304 din Codul Penal privind divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. Deși primarul susține că nu a cerut date sensibile, în realitate, orice informație extrasă dintr-un grafic de patrulare are caracter de serviciu și nu poate fi pusă la dispoziția unor persoane din afara sistemului operativ al Poliției.
IPJ Olt răspunde cu cifre: Criminalitatea este în scădere la Slatina
În replică la presiunile exercitate în spațiul public, Inspectoratul de Poliție Județean Olt a emis un comunicat detaliat care prezintă activitatea Poliției Municipiului Slatina în primele trei luni ale anului 2026. Datele oficiale contrazic percepția unui blocaj sau a lipsei de activitate în teren.
În perioada analizată, polițiștii au intervenit la 553 de solicitări ale cetățenilor și au aplicat peste 2.000 de sancțiuni contravenționale. Rezultatele operative arată o scădere a fenomenului infracțional față de anul precedent. În primele trei luni au fost sesizate 434 de infracțiuni, cu 19 mai puține față de aceeași perioadă din 2025. Scăderi semnificative s-au înregistrat și la infracțiunile contra persoanei (minus 24 de cazuri) și la cele contra patrimoniului (minus 8 cazuri).
Prezența poliției nu este întotdeauna vizibilă
IPJ Olt a ținut să clarifice faptul că siguranța publică nu se rezumă doar la echipajele pe care un primar le poate saluta pe stradă. Strategiile de combatere a criminalității implică adesea activități care, prin natura lor, trebuie să rămână discrete pentru a fi eficiente.
„Subliniem faptul că prezența poliției în teren nu se limitează exclusiv la componenta vizibilă, ci presupune un ansamblu de activități specifice, desfășurate continuu și adaptate dinamicii situației operative, menite să prevină și să descurajeze faptele antisociale”, au precizat reprezentanții IPJ Olt în comunicatul oficial.
