Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat miercuri, aprobarea dislocării temporare în România a unor echipamente americane exclusiv defensive, precum avioane de realimentare și sisteme de monitorizare, care vor opera în baza parteneriatului strategic după votul Parlamentului.
Preşedintele a ţinut să precizeze că este vorba de echipamente defensive. Dan a transmis o scrisoare Parlamentului, care va vota în această după-amiază.
„Punctul al treilea al discuției de azi a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu. Aceste echipamente sunt defensive și nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În măsura în care Parlamentul aprobă în ședință, ele vor fi dislocate în baza parteneriatului România-SUA, o colaborare similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac“, a declarat preşedintele.
El a adăugat: „Sunt echipamente care sporesc gradul de securitate. Îi asigur pe români că ţara lor este sigură, ba chiar mai sigură“, a precizat președintele.
Context internațional și reconfigurări strategice: Rolul bazelor de la Kogălniceanu și Smârdan
Relația strategică dintre România și Statele Unite traversează o etapă de redefinire, marcată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de noua viziune a administrației Trump asupra securității globale. În timp ce Washingtonul manifestă un interes informal pentru utilizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu în vederea unor eventuale intervenții în conflictul cu Iranul, procedura oficială rămâne una riguroasă, necesitând validarea Ministerului Apărării, aprobarea CSAT și, în funcție de capabilități, votul Parlamentului.
Această dinamică survine după ce, în octombrie 2025, Casa Albă a retras aproximativ 1.000 de soldați din România pentru a prioritiza zona Asia-Pacific. Totuși, cooperarea militară se extinde pe segmentul terestru la Smârdan, județul Galați. Aici, investițiile susținute de ministrul Radu Miruță vizează transformarea poligonului într-un centru modern pentru tancurile Abrams, destinat instruirii echipajelor europene.
Poziționarea României este esențială într-un peisaj european fragmentat. Dacă Italia, prin Giorgia Meloni, și-a asumat un rol activ în sprijinirea SUA și Israelului prin sisteme de apărare aeriană, alte puteri precum Germania resping ferm implicarea, invocând dreptul internațional. Chiar și aliați tradiționali, precum Regatul Unit, s-au lovit de retorica tăioasă a președintelui Donald Trump, care a minimalizat importanța portavioanelor britanice în actualul context. În acest joc de șah geopolitic, bazele militare românești devin puncte de sprijin logistice cruciale pentru operațiunile americane, subliniind relevanța strategică a flancului estic al NATO în gestionarea crizelor extracomunitare.
