Prăbușirea Silicon Valley Bank din Statele Unite și criza ulterioară de la Credit Suisse au declanșat temeri de contagiune. Dar, deși guvernele și instituțiile financiare europene monitorizează îndeaproape situația, nu totul este sumbru, relatează dpa.
Luni, liderii politici și financiari europeni au luat măsuri pentru a consolida încrederea consumatorilor în urma crizei de la Credit Suisse, a doua cea mai mare bancă din Elveția.
Preluarea de urgență a Credit Suisse de către concurentul său, UBS, și dificultățile unor instituții americane mai mici au alimentat îngrijorările legate de băncile din zona euro în cursul acestei săptămâni.
Consilierii europeni au confirmat că, în cazul falimentului unei bănci din Uniunea Europeană, se aplică o regulă fixă în baza căreia se apelează la acționari și la alți creditori. Pierderile băncilor ar fi suportate în primul rând de capitalul social. Dacă acesta este insuficient, se apelează la obligațiuni subordonate, așa-numitul capital AT1.
În cazul Credit Suisse, deținătorii acestor obligațiuni asimilate capitalurilor proprii își vor pierde complet banii investiți în cursul preluării de către UBS. Pentru aceste obligațiuni AT1, pierderea se ridică la 16 miliarde de franci elvețieni (16,2 miliarde de euro). Acționarii Credit Suisse vor pierde, de asemenea, o mare parte din banii investiți, dar vor primi titluri UBS.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a rămas optimistă că nu vor exista repercusiuni ale evenimentului asupra sistemului financiar din zona euro.
Sectorul bancar european a rezistat datorită pozițiilor solide de capital și lichiditate, a declarat Lagarde. În fața tensiunilor actuale de pe piață, BCE este pregătită să sprijine sistemul financiar cu lichidități, dacă este necesar, și să mențină buna funcționare a politicii monetare, a adăugat ea.
Săptămâna trecută, BCE a majorat dobânda cheie cu 50 de puncte de bază, în pofida turbulențelor. Având în vedere nivelul actual de incertitudine ridicat, banca centrală nu s-a angajat pentru viitor.
În Europa însă, politicienii și bancherii centrali sunt în dezacord cu privire la eficiența ultimelor decizii ale BCE privind rata dobânzii.
ITALIA: POLITICA DE DOBÂNZI A BCE ESTE ANALIZATĂ CU ATENȚIE
Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat luni că, în opinia sa, impactul crizei de la Credit Suisse asupra sistemului bancar italian va fi „nesemnificativ”.
Referindu-se la turbulențele de pe piață legate de Credit Suisse și, înainte de aceasta, la prăbușirea Silicon Valley Bank (SVB) din Statele Unite, acesta a spus că el crede că piețele s-au mai liniștit puțin.
„Cred că situația din Europa este sub control. Suntem în contact permanent cu autoritățile de reglementare și suntem liniștiți în ceea ce privește sistemul bancar italian.”
Bursa de la Milano s-a prăbușit cu 2,6% în primele tranzacții de luni, acțiunile bancare fiind din nou afectate după mai mult de o săptămână de turbulențe pe piețele monetare internaționale.
Salvarea anunțată a Credit Suisse nu a reușit să risipească îngrijorările investitorilor. Marți, bursa de la Milano a închis în creștere cu 2,53%, în condițiile în care acțiunile bancare s-au redresat puternic după pierderile recente ale SVB și Credit Suisse.
Giorgetti și-a reiterat, de asemenea, criticile la adresa politicii BCE de majorare a ratelor dobânzilor pentru a combate nivelurile ridicate ale inflației.
„[Politica] ar trebui calibrată cu mare atenție, deoarece creșterea ratelor dobânzilor ar putea fi utilă pentru a controla inflația, dar poate cauza, de asemenea, probleme pentru stabilitatea financiară”, a spus el.
Decizia BCE de a majora dobânda cheie cu 50 de puncte de bază lasă guvernul italian nemulțumit.
„BCE nu se mișcă în direcția corectă, chiar dacă astăzi a existat un început de regândire. În opinia noastră, nu este o modalitate bună de a face față inflației”, a declarat ministrul de externe Antonio Tajani, care este și vicepremier.
FRANȚA: REGULILE BAZEI III AU SALVAT ZIUA
Băncile europene se află într-o situație „extrem de solidă”, iar situația lor nu este similară cu cea a unor creditori din SUA, a declarat săptămâna trecută François Villeroy de Galhau, guvernatorul Banque de France și membru al consiliului guvernatorilor BCE, pe fondul temerilor privind o criză în acest sector.
„Băncile europene nu se află în aceeași situație cu anumite bănci americane dintr-un motiv foarte simplu, și anume că nu sunt supuse acelorași reguli”, a adăugat el.
Regulile cunoscute sub numele de Basel III, care au fost create după criza financiară din 2008 pentru a se asigura că băncile au capital și lichidități adecvate, au fost „eficiente”, a spus Villeroy de Galhau. El a adăugat că 400 de grupuri bancare europene au fost supuse cerințelor Basel III, față de numai 13 în SUA.
Sub fostul președinte american Donald Trump, băncile americane mici și mijlocii au fost exceptate de la regulile Basel în 2019, a spus el, menționând că atât SVB, cât și Signature Bank, care s-a prăbușit săptămâna trecută, se numără printre acestea.
Guvernatorul băncii centrale franceze a explicat că Credit Suisse a fost un caz special. „Este o bancă care are atât dificultăți legate de modelul de afaceri”, cât și „eșecuri în sistemul său de control intern”, a spus el.
În timp ce BCE a declarat că este pregătită să furnizeze lichidități pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar din zona euro, aceasta a menținut majorarea puternică a ratei dobânzii cu jumătate de punct procentual pentru a atenua inflația, în ciuda temerilor că majorarea costurilor de împrumut ar putea adăuga și mai mult stres asupra băncilor.
Villeroy de Galhau a declarat că mișcarea BCE a transmis un semnal „puternic” de încredere în strategia sa antiinflaționistă și în soliditatea băncilor europene și franceze.
SLOVENIA, BULGARIA ȘI GERMANIA ÎȘI MENȚIN O ATITUDINE CALMĂ
Luni, Banca Sloveniei a declarat că sistemele bancare europene și slovene funcționează bine, în ciuda turbulențelor din sistemele bancare din SUA și Elveția.
„Sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu poziții solide de capital și lichiditate”, a adăugat Banca Centrală a Sloveniei.
Ministrul bulgar interimar al finanțelor, Rozita Velkova, a comentat că, în acest moment, nu există niciun risc de contagiune pentru Bulgaria din cauza falimentelor bancare din SUA.
Analistul financiar senior de la MoitePari.bg Desislava Nikolova a precizat că majorările de dobândă ale BCE, care au început în 2022, nu au afectat piața bancară din Bulgaria, datorită lichidității puternice a acesteia. Țara a avut suficiente resurse pentru a încetini procesele legate de majorarea dobânzilor, a spus ea.
Nefăcând parte din zona euro, Bulgaria a păstrat cele mai mici rate ale dobânzilor la credite și depozite, a spus Nikolova. Ea se așteaptă ca, în loc de o creștere mai graduală a ratelor dobânzilor, Bulgaria să asiste acum la o creștere mai rapidă, deoarece, din punct de vedere macroeconomic, ultimele evoluții au provocat incertitudine.
Luni, cancelarul german Olaf Scholz a salutat „acțiunea decisivă a autorităților elvețiene” în cazul preluării de către USB a Credit Suisse, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului.
Autoritățile europene au învățat din criza financiară din 2008 și au înăsprit reglementările bancare, a subliniat el.
„Sistemul bancar german este, prin urmare, bine poziționat”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
NU SE ÎNTREVEDE ÎNCĂ SFÂRȘITUL MAJORĂRILOR DE DOBÂNDĂ ALE BCE
Potrivit președintelui Bundesbank din Germania, Joachim Nagel, care face parte din Consiliul de politică monetară al BCE, BCE nu a ajuns încă la finalul procesului de majorare a ratelor dobânzilor.
În același timp, a declarat acesta într-un interviu acordat Financial Times, ratele dobânzilor se apropie de intervalul restrictiv. Economiștii consideră că acesta este nivelul la care ratele dobânzilor încep să încetinească activitatea economică.
Nagel a subliniat că BCE va trebui să reziste solicitărilor de reducere timpurie a ratelor dobânzilor odată ce va fi atins vârful ratei dobânzii. În caz contrar, a spus el, inflația ridicată amenință să se reaprindă.
„Lupta noastră împotriva inflației nu s-a încheiat”, a declarat șeful băncii centrale germane.
Conținutul acestui articol se bazează pe informații furnizate de AFP, ANSA, BTA, dpa și STA în cadrul proiectului European Newsroom (enr).
