Agenția internațională Fitch a decis să mențină ratingul suveran al României la nivelul „BBB minus” și să păstreze perspectiva negativă, potrivit unui comunicat publicat vineri. Decizia contează atât pentru Guvern, cât și pentru mediul de afaceri și autoritățile locale, inclusiv cele din Craiova, prin impactul asupra costurilor de împrumut ale statului.

Ratingul României și ce îl susține

Fitch precizează că nivelul „BBB minus” este susținut în principal de calitatea de stat membru al Uniunii Europene, ceea ce aduce intrări de capital, sprijină apropierea nivelului de venituri de media europeană și facilitează accesul la finanțare externă.

Conform agenției, România are un PIB pe cap de locuitor și un nivel al guvernanței superioare altor state încadrate în aceeași categorie de rating „BBB”.

În același timp, aceste plusuri sunt contrabalansate de:

• deficite bugetare și de cont curent mari și persistente,
• creșterea datoriei publice,
• polarizare politică,
• un nivel relativ ridicat al datoriei externe nete.

Toate aceste elemente sunt menționate în comunicatul Fitch.

De ce rămâne perspectiva negativă

Deteriorarea finanțelor publice

Agenția arată că perspectiva negativă este legată de degradarea continuă a poziției finanțelor publice ale României. Motivele principale sunt:

• deficite fiscale ridicate, chiar dacă se află pe o traiectorie descendentă,
• creșterea rapidă a raportului datorie guvernamentală / PIB.

Guvernul instalat în vara anului 2025 a început să aplice măsuri importante, care, în evaluarea Fitch, vor aduce o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deși bugetul pentru 2026 nu este încă adoptat.

Riscuri pentru consolidarea fiscală

Fitch subliniază însă că persistă riscuri importante pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, din cauza:

• creșterii economice slabe,
• dificultăților de aplicare a măsurilor,
• „oboselii fiscale”,
• tensiunilor din interiorul coaliției de guvernare.

Măsurile Guvernului Bolojan și evoluția deficitului

Agenția notează că noul Guvern condus de Bolojan a implementat rapid măsuri de consolidare, inclusiv majorarea TVA din august 2025. Potrivit Fitch, aceste decizii au pus deficitul bugetar pe un trend descendent, după un vârf istoric.

Pe baza datelor preliminare pe cash (deficit de 7,7% din PIB), Fitch estimează că deficitul bugetar ESA pentru anul trecut a fost aproape de 8% din PIB.

Conform comunicatului, aplicarea integrală a măsurilor adoptate în 2025, împreună cu înghețarea cheltuielilor în 2026, ar putea reduce deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în 2026.

Ce se întâmplă după 2026

Incertitudini pentru 2027 și anii următori

Fitch atrage atenția că există incertitudini legate de amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior. Printre motive:

• schimbarea planificată a prim-ministrului în aprilie 2027,
• ciclul electoral din 2028.

Agenția avertizează că, în perioada acoperită de prognoze, deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria statelor cu rating „BBB”.

Evoluția datoriei publice

Datoria brută guvernamentală generală a crescut rapid în ultimii doi ani. Fitch estimează că aceasta a ajuns, la finalul lui 2025, la aproape 59% din PIB, peste media curentă de aproximativ 56% pentru țările cu rating „BBB”.

Proiecțiile agenției indică:

• o creștere a ponderii datoriei în PIB la 63% în 2027,
• o continuare a acestei tendințe în lipsa unor măsuri fiscale suplimentare.

Creșterea economică sub potențial

Anul 2025: creștere sub 1%

În comunicat se precizează că economia României a avansat cu mai puțin de 1% în 2025. Explicațiile Fitch:

• consolidarea fiscală substanțială,
• cererea externă slabă,

au tras în jos evoluția economică.

Agenția prognozează că ritmul de creștere a PIB-ului va rămâne sub potențialul estimat de 2% până în 2027, pe fondul unei așteptate înăspriri fiscale suplimentare, care evidențiază compromisuri politice dificile.

Consumul și investițiile

Fitch anticipează:

• o scădere a consumului gospodăriilor în acest an, ca urmare a unei perioade prelungite de reducere a veniturilor reale disponibile,
• o creștere puternică a investițiilor, sprijinită de fondurile europene cu efect contraciclic, inclusiv prin creșterea componentei de granturi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Inflația și dezechilibrele externe

Inflația, punct slab pentru rating

Agenția consideră că inflația ridicată este o vulnerabilitate pentru calificativul României, amplificată de:

• efectul asupra prețurilor al majorării TVA,
• expirarea plafonului la prețul energiei electrice.

Fitch arată că:

• în ultimii cinci ani, inflația a rămas peste ținta BNR de 2,5% ±1 punct procentual,
• inflația medie în perioada 2024–2026 este estimată la un nivel de două ori mai mare decât media statelor cu rating „BBB”.

Deficitul de cont curent

În ceea ce privește contul curent:

• deficitul a fost aproape de 8% din PIB în 2025,
• pentru comparație, în 2023 a fost de 6,7% din PIB,
• nivelul este mult peste media actuală de aproximativ 1% pentru țările cu rating „BBB”.

Fitch prognozează că deficitul de cont curent va coborî sub 7% din PIB în 2026, în principal datorită scăderii cererii de import din partea consumului public și privat.

Totodată, agenția estimează că:

• datoria externă netă va crește gradual,
• pornind de la un nivel de 21% din PIB în 2024,
• nivel considerabil peste media prognozată de 3% pentru statele cu rating „BBB”.

Rolul fondurilor europene

Fitch subliniază că fondurile europene consistente ajută România să își asigure finanțarea externă necesară pentru acoperirea deficitelor gemene ridicate, ceea ce pune în evidență beneficiile apartenenței la UE.

Pe lângă fondurile de coeziune, agenția menționează:

• creșterea valorii granturilor din PNRR în ultimul an al programului,
• accesul recent la împrumuturile din Programul SAFE (Security Action for Europe), în valoare de 16,7 miliarde de euro, inclusiv o prefinanțare de 2,5 miliarde de euro, în condiții avantajoase.

Potrivit Fitch, aceste resurse vor contribui la diminuarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și vor reduce riscurile legate de finanțarea externă în viitorul apropiat.

Ce ar putea schimba ratingul României

Factorii care pot duce la o acțiune negativă

În evaluarea agenției, următoarele elemente ar putea conduce, individual sau împreună, la o acțiune negativă de rating:

• neimplementarea măsurilor suplimentare de consolidare fiscală menite să stabilizeze pe termen mediu datoria publică,
• efecte adverse asupra lichidității și finanțării externe sau asupra stabilității macroeconomice, generate de:
  • tensiuni politice ridicate,
  • deficite fiscale și de cont curent (așa-numitele „deficite gemene”) menținute la niveluri mari.

Ce ar putea sprijini o revizuire pozitivă

Printre factorii care ar putea duce, separat sau împreună, la măsuri pozitive asupra ratingului, Fitch enumeră:

• consolidarea încrederii că România înregistrează progrese solide în privința ajustării fiscale, astfel încât datoria publică, ca pondere în PIB, să se stabilizeze pe termen mediu,
• această evoluție ar putea permite modificarea perspectivei de la negativă la stabilă,
• reducerea gradului de îndatorare externă și a riscurilor de finanțare externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a deficitului de cont curent.

Ce înseamnă pentru Craiova și Oltenia

Pentru Craiova și județul Dolj, decizia Fitch nu se traduce direct în măsuri locale, dar influențează mediul economic general:

• costurile la care statul se împrumută pot avea impact asupra investițiilor publice, inclusiv cele în infrastructură, sănătate sau educație în regiune,
• menținerea accesului la fonduri europene și la finanțare externă în condiții avantajoase este esențială pentru proiectele derulate de autorități și companii din Oltenia.

Evoluția ratingului României și a perspectivelor sale va rămâne, așadar, un reper important pentru mediul economic, inclusiv pentru investitorii interesați de Craiova și de zona Olteniei.