Analiștii salută creșterea PIB a României în T3, dar păstrează opinii împărțite privind rezultatul anual

Analiștii apreciază creșterea PIB-ului României în trimestrul al III-lea, dar rămân împărțiți asupra rezultatului anual
Publicarea estimării preliminare a PIB-ului României pentru trimestrul al III-lea din 2025 de către Institutul Național de Statistică (INS) pe 14 noiembrie a generat reacții mixte printre analiști. Deși creșterea economică raportată a fost o surpriză plăcută, modul în care au fost prezentate datele, fără explicații economice clare și cu un format complicat, a condus la interpretări foarte diferite și, implicit, la proiecții divergente privind performanța pe tot anul.
Conform INS, PIB-ul României, exprimat în seria pe lanțuri cu frecvență trimestrială, a crescut cu +1,2% în termeni nominali, neajustat, dar, în termenii ajustați sezonier și pentru zilele lucrătoare, a înregistrat o scădere modestă de 0,2% față de trimestrul anterior. Această comunicare ambiguă a rezultatelor a stârnit dezbateri și a generat scenarii economice foarte diferite.
Divergențe în prognozele pentru 2025
În timp ce Erste Group menține o proiecție optimistă, estimând o creștere a PIB-ului de 1,3% pentru întregul an, ING România rămâne precaută și păstrează o prognoză pesimistă de doar +0,3%. Aceasta din urmă pare realistă doar dacă România ar suferi o contracție economică severă, de -4% în ultimul trimestru al anului, sau dacă INS ar realiza o revizuire radicală în jos a datelor deja publicate.
Diferențele de opinie provin în mare măsură din modul în care INS a comunicat simultan două serii trimestriale ale PIB: una brută, neajustată, și alta ajustată sezonier și pentru zilele lucrătoare, fără a clarifica diferențele. Mai mult, ajustarea sezonieră combinată cu ajustarea pentru zilele lucrătoare a fost omisă din explicații, iar amestecul între prețuri din anul precedent (PYP) și volume pe lanțuri (CLV) a complicat și mai mult interpretarea corectă a datelor.
Evoluția PIB-ului în primele trei trimestre
Seria CLV indică o creștere a PIB de doar 0,6% anual în trimestrul I, într-un context marcat de incertitudini politice. T2 a înregistrat o creștere mai solidă, de 2,5%, peste așteptările pieței, însă în trimestrul III avansul a fost mai moderat, de 1,2%, influențat de măsurile de austeritate și de o încredere scăzută atât în rândul consumatorilor, cât și al investitorilor. Se estimează că efectele întârziate ale austerității vor avea o presiune și mai puternică în ultimele trei luni din an.
Astfel, dacă în trimestrul IV se va înregistra o scădere trimestrială de 0,2%, avansul PIB-ului anual va fi de aproximativ 1,3%. În schimb, o contracție trimestrială severă de circa 2% ar reduce creșterea anuală sub 1%, în jurul valorii de 0,8%.
Perspective pentru 2026: între restricții bugetare și fonduri europene
Anul 2026 va fi marcat de doi factori care vor influența în mod contrar evoluția economică a României. Pe de o parte, vor continua măsurile de austeritate, cu salarii și pensii înghețate, ceea ce va limita consumul și creșterea. Pe de altă parte, absorția a circa 10 miliarde de euro din fondurile europene destinate Planului Național de Redresare și Reziliență ar putea impulsiona investițiile și, implicit, creșterea economică.
Potrivit consensului general al analiștilor, în 2026 economia României va accelera, iar ritmul de creștere ar trebui să depășească 1%, deși este puțin probabil să ajungă la un nivel de 2%.
Iulian Stoica, România Insider
Foto: Oleg Kachura / Dreamstime.com













