Românii continuă să plece în număr mare la muncă sau la studii în afara țării, iar destinațiile preferate diferă mult de la o regiune la alta. Datele oficiale arată clar: Italia, Germania și Spania rămân în top, dar fiecare zonă a României „are” țara ei de plecare.

Țările preferate, pe regiuni și județe

Transilvania și Banatul: mai ales Germania, dar și Ungaria

Potrivit unei analize recente a Institutului Național de Statistică (INS), județele din Transilvania trimit cei mai mulți emigranți în Germania. Din Bihor, Mureș, Sibiu și Alba, dar și din Arad și Timiș, plecările au fost predominant spre această țară.(gds.ro)

Există însă o excepție importantă: județele cu o comunitate maghiară numeroasă. Din Harghita, destinația principală este Ungaria, iar în Covasna cei plecați s-au orientat în special spre Germania, urmată de Ungaria și Italia.(gds.ro)

Moldova și estul țării: orientare clară spre Italia

În Moldova, tendința este mult mai omogenă: în Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Galați, Bacău și Vrancea, cei mai mulți români care și-au stabilit domiciliul în afara țării au ales Italia. Același tipar continuă în Tulcea, Buzău și Brăila, unde Italia rămâne principala destinație.(gds.ro)

Sudul României: Spania câștigă teren

În sud, inclusiv în apropiere de Oltenia, tabloul se schimbă: Spania devine foarte atractivă. Din județe precum Olt, Teleorman și Călărași s-a plecat în primul rând spre Spania, arată datele INS.(gds.ro)

Pentru cititorii din Craiova și Dolj, acest lucru nu este o surpriză: mulți olteni au rude ori prieteni în Spania, dar și în Italia, cele două țări fiind de ani buni principalele „porți” pentru plecările la muncă în străinătate.

Ce spun cifrele despre românii „temporar plecați” din țară

Statistica INS privind persoanele „temporar plecate în străinătate” arată următoarea distribuție a rezidenței:

• 24,4% au avut reședința în Italia
• 19% au mers în Germania
• 12% au fost în Spania
• 6% au ajuns în Franța(gds.ro)

Aceste procente confirmă că Europa Occidentală rămâne principala destinație pentru românii care pleacă pe termen mediu sau lung.

De ce pleacă românii și cum se văd ei în țările de destinație

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a comandat, în 2023, un studiu amplu despre viața românilor stabiliți în diaspora. Au răspuns 6.699 de persoane, cu vârsta peste 16 ani, care locuiesc în afara României. Cercetarea urmărește motivele plecării, condițiile găsite acolo și dacă ar lua în calcul întoarcerea acasă.(gds.ro)

Italia: percepția unui stat deschis și corect

Românii stabiliți în Italia descriu această țară ca fiind primitoare, cu un cadru în care se simt tratați similar cu cetățenii italieni în privința drepturilor. Chiar și în contextul riscurilor generate de situația geopolitică din regiune, cei mai mulți dintre ei declară că preferă să rămână în Italia, nu să revină în România.(gds.ro)

Germania: integrare mai dificilă, dar multe oportunități

Pentru cei ajunși în Germania, principalul motiv al plecării a fost reîntregirea familiei, urmat de motive economice – dorința de a găsi locuri de muncă mai bine plătite sau șanse profesionale mai bune decât în România. Ei constată că populația locală este, în realitate, mai deschisă decât imaginea cunoscută din țară, însă mulți români spun că nu se simt pe deplin integrați.(gds.ro)

Spania: impresia unei societăți foarte prietenoase cu imigranții

Cei care s-au stabilit în Spania descriu țara ca fiind prietenoasă și deschisă față de imigranți, cu un nivel ridicat de respect față de români. Nu întâmplător, pentru multe comunități din sudul și estul României, Spania a devenit în ultimii ani o alegere la fel de naturală ca Italia.(gds.ro)

Se mai întorc românii acasă?

Studiul arată că 38% dintre românii din diaspora iau în calcul revenirea în țară. Cei mai mulți dintre ei estimează că acest lucru s-ar putea întâmpla peste aproximativ 5–6 ani (circa un sfert dintre respondenți). Un alt grup important, de aproximativ 22%, vede întoarcerea abia după mai mult de 6 ani.(gds.ro)

Motivațiile pentru o eventuală revenire sunt variate:

• 24% ar veni înapoi pentru a-și deschide o afacere în România
• 22% ar reveni pentru a îngriji o persoană apropiată
• 18% ar lua această decizie după ce ar strânge bani pentru o casă, o mașină sau alt bun de valoare(gds.ro)

În prezent, potrivit aceluiași studiu, 82% dintre românii din străinătate sunt angajați, 6% sunt antreprenori, 5% sunt încă la studii, iar 2% sunt pensionari.(gds.ro)

Câți bani trimit acasă și către cine

O mare parte dintre cei plecați continuă să susțină financiar familia din România. 68% dintre românii din diaspora declară că trimit bani acasă. Beneficiarii principali sunt:

• părinții – 39%
• copiii – 23%
• partenerul de viață – 23%
• alte rude – 12%(gds.ro)

Aceste sume ajung inclusiv în Dolj și în Craiova, unde multe familii se bazează pe veniturile trimise lunar sau sezonier din Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie.

Clasamentul țărilor în care trăiesc cei mai mulți români din diaspora

Studiile privind diaspora indică următoarea distribuție a românilor stabiliți în afara granițelor:(gds.ro)

• Italia – 27,13%
• Spania – 14,36%
• Marea Britanie – 10,61%
• Germania – 9,15%
• Alte țări – 6,96%
• Republica Moldova – 6,66%
• Franța – 3,55%
• Ungaria – 3,18%
• Statele Unite ale Americii – 2,12%
• Belgia – 1,97%

Pentru Craiova și Oltenia, aceste procente nu sunt simple statistici. Ele descriu rețele de familii împărțite între cartierele orașului și orașe din Italia, Germania, Spania sau Marea Britanie, copii care își văd părinții mai mult online și comunități de olteni care au dus cu ei, în diaspora, limba, tradițiile și dorul de acasă.

Ce înseamnă aceste date „azi în Craiova”

La nivel local, datele naționale confirmă o realitate știută de mulți craioveni: emigrația rămâne o soluție pentru venituri mai mari, mai multă siguranță sau șanse profesionale mai bune. În același timp, o parte importantă dintre cei plecați nu rup definitiv legătura cu orașul și cu județul Dolj – trimit bani, vin în vizită și, nu de puține ori, se gândesc serios la revenire.

Pentru autorități și comunitatea locală, provocarea rămâne aceeași: cum poate fi făcută Craiova un loc în care cei plecați – fie în Italia, Germania sau Spania – să simtă că merită, la un moment dat, să se întoarcă și să își reconstruiască viața acasă.