Cheltuielile pentru sănătate per capita în România, cele mai mici din UE în 2023

Conform raportului recent lansat, „State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025”, România înregistrează cea mai scăzută cheltuială per capita pentru sănătate din Uniunea Europeană, suma alocată fiind mai puțin de jumătate din media UE. Aceasta se reflectă și în indicatorii de sănătate ai populației, unde speranța de viață este cu peste 5 ani mai mică decât media europeană, iar ratele mortalității prevenibile și tratabile rămân îngrijorător de ridicate.

Suma cheltuită pe sănătate – o realitate îngrijorătoare

În anul 2023, cheltuielile medii pentru sănătate pe fiecare locuitor al României au fost de 1.800 de euro (ajustat în funcție de puterea de cumpărare), în timp ce media în Uniunea Europeană s-a situat la 3.832 de euro. Această sumă reprezintă aproximativ 5,8% din PIB-ul țării, mult sub 10%, cât era media UE.

Raportul indică faptul că 77% din finanțarea serviciilor medicale din România provine din fonduri publice – guvernamentale și scheme obligatorii –, un procent ușor sub media UE de 80%. Restul de 23% se asigură prin plăți directe de către populație, majoritatea fiind plăți „din buzunar” efectuate pentru medicamente externe și servicii stomatologice. De asemenea, și persoanele fără asigurare medicală contribuie direct la costuri, plătind pentru anumite tratamente.

Sistemul medical românesc, dependent de spitale

O treime din cheltuielile pentru sănătate se duc spre serviciile spitalicești, cu un procent ce a crescut până la 41% în 2023, situând România pe locul secund în UE la acest capitol. Tratamentul ambulatoriu reprezintă doar 20%, ceea ce reflectă o organizare bazată puternic pe servicii spitalicești și mai puțin pe îngrijiri comunitare sau ambulatorii. De asemenea, fondurile dedicate prevenției și îngrijirii pe termen lung sunt sub media europeană, indicând un sistem care acordă prioritate tratamentelor intensive în detrimentul prevenției.

Speranța de viață – recuperare timidă, dar inegală

După un recul abrupt cauzat de pandemia COVID-19, speranța de viață în România a început să revină în 2022, atingând în 2024 un record istoric de 76,6 ani. Cu toate acestea, diferența față de media UE rămâne semnificativă, cu o diferență de 5,1 ani în defavoarea țării noastre. Un aspect îngrijorător este decalajul de gen: bărbații trăiesc în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile, speranța de viață fiind 72,8 ani la bărbați și 80,4 ani la femei în 2023. Cauzele acestei discrepanțe includ un nivel mai ridicat de expunere la factori de risc comportamentali, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool în rândul bărbaților.

Bolile cardiovasculare – principală cauză de deces

Raportul evidențiază faptul că bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în România, reprezentând 56% din totalul deceselor în 2022. Printre acestea se numără boala ischemică a inimii și accidentele vasculare cerebrale. Cancerul ocupă locul secund, cauzând 17% dintre decese, urmat de bolile respiratorii cu 8% și cele digestive cu 6%. Pe lângă mortalitate, bolile cardiovasculare sunt și principalii factori de morbiditate și dizabilitate. Conform datelor Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate (IHME), în 2021, aproximativ 2,4 milioane de români trăiau cu o afecțiune cardiovasculară.

Ratele ridicate ale mortalității prevenibile și tratabile

România a înregistrat în 2022 a treia cea mai mare rată de mortalitate prevenibilă din UE, cu 304 decese la 100.000 de locuitori. Principalele cauze pentru aceste decese includ boala ischemică a inimii, afecțiuni asociate consumului de alcool și cancerul pulmonar, toate reflectând obiceiuri și factori de risc comportamentali răspândiți. Mortalitatea tratabilă, adică decesele care ar putea fi evitate prin îngrijire medicală adecvată și la timp, a fost cea mai ridicată din UE, cu 215 decese la 100.000 locuitori. Printre cei mai frecvenți vinovați se numără boala ischemică a inimii, pneumonia și accidentul vascular cerebral.

Colaborare internațională pentru monitorizarea sănătății

Profilurile naționale de sănătate, cum este și cel prezent pentru România, sunt realizate în colaborare între Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, cu sprijinul Comisiei Europene. Datele analizate provin în mare parte din statistici oficiale naționale furnizate Eurostat și OECD.

Deși România face pași spre îmbunătățirea sănătății publice, discrepanțele financiare alocate și infrastructura inadecvată durează să afecteze grav starea generală de sănătate a populației. Raportul folosește aceste date ca punct de plecare pentru politici publice mai eficiente care să reducă inegalitățile și să îmbunătățească accesul la servicii de calitate pentru toți cetățenii.

Foto: Sudok1 / Dreamstime
Autor: Simona, Romania-Insider