Comisia Europeană reduce la jumătate prognoza de creștere economică pentru România, în contextul politicii fiscale restrictive în 2025-2026

În cadrul Prognozei de Toamnă publicate pe 17 noiembrie, Comisia Europeană a revizuit semnificativ estimările privind dinamica economiei României pentru perioada următoare. Astfel, previziunile pentru creșterea economică au fost diminuate la 0,7% pentru anul 2025 și 1,1% pentru anul 2026, reprezentând jumătate din valorile anticipate în prognoza din primăvară, publicată pe 19 mai. Pentru anul 2027, însă, creșterea este estimată să se dubleze, ajungând la 2,1%.

Această ajustare a prognozei reflectă, pe de o parte, derapajul fiscal anticipat în anii 2024-2025, iar pe de altă parte, impactul politicii fiscale mai restrictive pe care Guvernul României intenționează să o adopte în 2025 și 2026, în efortul de a readuce echilibrul bugetar.

Bugetul general consolidat și măsurile de fermitate fiscală

Potrivit noilor estimări, deficitul bugetar al administrației generale va atinge 9,3% din PIB în 2024, comparativ cu 8,8% prognoza Comisiei în luna mai. Pentru 2025 se așteaptă o diminuare la 8,4% din PIB, față de 7,9% anterior. Ca urmare, autoritățile române au început să adopte măsuri de înăsprire fiscală, cu scopul de a reduce deficitul la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,9% în 2027, această ultimă țintă necesitând în continuare noi ajustări bugetare.

Politica fiscală va avea astfel caracter restrictiv în 2025 și 2026, iar abia din 2027 se estimează o revenire la o poziție fiscală neutră. Indicele compozit al politicii fiscale, care ia valori pozitive în cazul măsurilor de austeritate și se consideră neutru într-un interval +/- 0,25%, este prognozat să urce la 1,7% în 2025 (față de 1,4% în prognoza mai veche) și apoi la 3,0% în 2026, în contrast cu o valoare neutră de -0,1% previzionată în luna mai.

Impactul asupra structurii și ritmului creșterii economice

Restricțiile bugetare nu doar reduc ritmul general al creșterii, ci modifică și compoziția acesteia. În anul 2026, efectul consolidării fiscale, care include înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public, precum și majorări de taxe, combinat cu o inflație încă ridicată, va conduce la o ușoară scădere a consumului privat cu 0,8% în termeni anuali, față de o creștere moderată de 0,7% estimată pentru 2025 și un avans robust de 5,7% în 2024. La rândul său, consumul public este așteptat să scadă și el, cu 1,7% în 2026, față de un declin de 0,6% în anul precedent.

În schimb, formarea brută de capital fix va înregistra o accelerare substanțială, de la 2,7% în 2025, până la 5,4% în 2026, susținută de o creștere a încrederii mediului de afaceri și finalizarea investițiilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru 2027 este prognozată o menținere robustă a investițiilor, cu un avans de 2,6%.

Un alt efect important al restricțiilor fiscale îl reprezintă temperarea importurilor, ca urmare a scăderii consumului privat. În același timp, exporturile ar urma să continue trendul ascendent, în condițiile în care creșterea salariilor încetinește, determinând o contribuție pozitivă a schimburilor comerciale asupra creșterii economice.

Deficitul de cont curent și perspectivele fondurilor europene

Deficitul contului curent este proiectat să se reducă progresiv, de la estimarea de 7,9% din PIB pentru 2024 la 6,4% în 2026 și până la 6% în 2027. Chiar dacă perioada finanțărilor prin fondurile europene oferite în cadrul facilității RRF (Recovery and Resilience Facility) se încheie, formarea brută de capital fix va rămâne puternică, România urmând să utilizeze tot mai mult fondurile de coeziune pentru a susține investițiile.

Această actualizare a prognozei Comisiei Europene subliniază provocările economice ale României pe termen scurt și mediu, în contextul ajustărilor fiscale și al incertitudinilor externe. Cu toate acestea, o perspectivă mai favorabilă este anticipată pentru anul 2027, când economia ar urma să revină pe un trend solid de creștere.

Foto: Cosmin Iftode / Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com