Principalele Provocări Percepute în Țară

Analizând răspunsurile referitoare la problemele fundamentale cu care România se confruntă, corupția rămâne în fruntea listei. Din totalul celor chestionați, 27,8% o consideră cea mai serioasă dificultate. Alte probleme economice și politice sunt de asemenea menționate: 14,9% dintre respondenți au subliniat lipsa locurilor de muncă plătite corespunzător, iar 13,4% s-au referit la instabilitatea politică. Inflația și costul vieții îngrijorează 10,7% dintre participanți.

Alte aspecte importante sunt deficitul bugetar și datoria publică, menționate de 8,1% dintre aceștia, în timp ce 6,6% și 5% își exprima îngrijorarea cu privire la starea sistemului educațional și cea a sistemului de sănătate. Contextul internațional și conflictele regionale sunt menționate de 4,4% din respondenți, iar 2,6% au indicat alte probleme. 2,4% dintre cei intervievați nu știau ce să răspundă sau au preferat să nu răspundă.

Structura demografică a votanților oferă indicii interesante în acest context. Corupția este percepută ca o problemă majoră în rândul susținătorilor PNL, USR și AUR, a bărbaților, a persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani și a celor care locuiesc în marile orașe, inclusiv București. În schimb, votanții PSD, locuitorii din orașele mici și persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani sunt mai preocupați de lipsa locurilor de muncă adecvate. Instabilitatea politică este văzută ca o dificultate principală în special de către cei cu studii superioare.

Măsuri Economice și Administrative Ce Trebuie Așezate pe Agenda Următoarelor Șase Luni

Când se discută despre măsurile care ar trebui să aibă prioritate în următoarea jumătate de an, majorarea salariilor și pensiilor domină preferințele, având un sprijin de 48,2%. Reducerea impozitelor este o cerință exprimată de 33,7% dintre respondenți, iar 26,1% consideră importantă atragerea de fonduri europene. O proporție de 25,8% subliniază necesitatea reducerii cheltuielilor guvernamentale, iar 22,7% cer combaterea evaziunii fiscale.

Alte măsuri strategice menționate sunt asigurarea stabilității politice și consensului între partide (16,4%), reformarea administrației publice (15%), stimularea investițiilor publice (14,2%) și organizarea de alegeri anticipate (9,1%). 3,5% au adus în atenție alte priorități, iar 2,1% nu au avut o opinie clară.

Analiza demografică a măsurilor prioritare arată că mărirea veniturilor și a pensiilor este susținută, în special, de votanții PSD și AUR, de femei, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și de cei cu educație primară, precum și de rezidenții din orașele mici sau din mediul rural. Reducerea impozitelor se bucură de sprijin mai mare din partea votanților AUR, al femeilor și al persoanelor de 18-44 de ani, dar și al celor cu educație primară și locuitorilor din orașe mici.

Atragerea finanțării europene este considerată o prioritate de votanți ai PNL și USR, de persoanele cu studii superioare, de locuitorii din Capitală sau din orașele mari, iar angajații din sectorul public susțin, de asemenea, această idee. Reducerea cheltuielilor statului este apărată cu un avans mai mare de votanți PNL și USR, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din sectorul privat. Combaterea evaziunii fiscale își găsește susținători, în mod special, între votanții PNL și USR, bărbați, tineri sub 30 de ani, cei cu studii superioare, dar și printre locuitorii din marile orașe.

Disparități Socio-Culturale

În comentarii pe marginea studiului, Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a evidențiat existența unor diversități socio-culturale semnificative în România. El a afirmat: „Studiul relevă o concentrare a anxietății publice pe subiecte ce se leagă de securitatea sistemică. Coexistența problemei corupției cu presiunea pentru creșteri de salarii și pensii sugerează un electorat care caută simultan reforme morale și siguranță economică din partea statului – o combinație ce sprijină discursuri populiste care promit atât "curăție", cât și redistribuție rapidă. Diviziunile dintre susținătorii partidelor arată nu doar diferențe în preferințele de vot, ci și existența unor bule socio-culturale diferite: una țintită spre eficiența administrativă și integrarea în Europa, alta concentrată pe siguranța economică imediată și neîncrederea față de elitele instituționale.”

Detalii Metodologice ale Cercetării

Sondajul a fost realizat în perioada 11-14 mai 2026. Tehnica de cercetare a constat în interviuri structurate prin intermediul unui chestionar, aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), ceea ce înseamnă interviuri telefonice directe. Eșantionul a fost format din 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, acoperind categoriile socio-demografice semnificative precum sexul, vârsta și ocupația. Marja maximă de eroare este estimată la ±3%, cu un grad de încredere de 95%.