Datoria publică a României a crescut cu 6 miliarde EUR în iulie, ajungând la 58,9% din PIB la sfârșitul lunii

Datoria publică a României a înregistrat o creștere semnificativă în luna iulie, majorându-se cu 30,3 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 6 miliarde de euro). Această evoluție vine după ce noul guvern condus de premierul Ilie Bolojan s-a întors pe piețele internaționale de capital, după o absență cauzată de turbulențele politice generate de alegerile prezidențiale și formarea unei noi majorități parlamentare.

La încheierea lunii iulie, nivelul datoriei publice a atins 1,07 trilioane de lei, adică aproximativ 210,8 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 106 miliarde de lei (circa 20,9 miliarde de euro) față de finalul anului 2024. O parte importantă a acestei creșteri, respectiv 3,9 miliarde de euro, a fost influențată de deprecierea monedei naționale în luna mai.

Situația datoriei în raport cu PIB-ul și previziunile oficiale

Ministerul Finanțelor estimează că raportul datoriei publice față de PIB a ajuns la 58,9% la sfârșitul lunii iulie, utilizând cele mai recente date disponibile privind produsul intern brut. Această valoare va fi ajustată ușor în scădere după publicarea estimărilor PIB pentru trimestrul al treilea al anului.

Comparativ, la sfârșitul lunii iunie, acest raport era de 57,3%, iar la finalul anului 2024 se situa la 54,8%. Potrivit prognozelor Comisiei Europene din cadrul previziunilor de toamnă, acest indicator ar putea urca la 59,1% până la finele lui 2025, urmând să depășească pragul de 60% în anul 2026.

Împrumuturile externe și impactul asupra structurii datoriei

În luna iulie, Ministerul Finanțelor a contractat împrumuturi importante pe piețele externe: 3,75 miliarde de dolari, prin două emisiuni separate cu maturități de cinci și zece ani, precum și încă 1,5 miliarde de euro prin relansarea unei obligațiuni denominate în euro, scadentă în 2039. Înainte de aceste emisiuni, România a mai vândut obligațiuni în valută în februarie (echivalentul a 4 miliarde de euro) și în martie (2,75 miliarde de euro).

Pe lângă aceste operațiuni publice, țara a realizat și plasamente private pe piețele internaționale, estimate la circa 3,2 miliarde de euro, dintre care 1 miliard de euro doar în iulie, având o maturitate de trei ani și o dobândă bazată pe EURIBOR plus două puncte procentuale. Tot în octombrie, statul român a mai atras 275 de milioane de euro și 125 de milioane de dolari cu sprijinul băncilor Deutsche Bank și Goldman Sachs.

Această activitate intensă de împrumut exterior, în ciuda contextului politic complicat, a dus la o schimbare a structurii datoriei publice. Astfel, la finalul lunii iulie, ponderea datoriei denominate în monede străine — euro, dolari americani și alte valute precum yenul japonez — a crescut la 54,2%, cu 2,8 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului trecut. În consecință, datoria în lei a scăzut la 45,8%, față de 48,5% la sfârșitul lui 2024 și 48,2% la finalul anului 2023.

Perspective și considerente finale

Creșterea datoriei și schimbarea componenței acesteia reflectă atât nevoia de finanțare a statului în contextul actual, cât și o strategie de diversificare a surselor de finanțare. Cu toate acestea, nivelul ridicat al datoriei publice atrage atenția asupra necesității unei gestionări prudente pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.

Statistica actuală demonstrează că România a continuat să acceseze cu succes piețele internaționale, chiar și în perioade de incertitudine politică, dar riscurile asociate cu creșterea ponderii datoriei externe și cu evoluțiile cursului valutar vor rămâne sub monitorizare strictă.

Foto: Romolo Tavani / Dreamstime.com

Autor: Iulian, Romania-Insider.com