O serie de voci importante ale lumii artistice au descris-o pe Doina Badea ca pe un fenomen unic al muzicii ușoare românești. Pornită din Craiova, artista a rămas în memoria publicului prin forța și profunzimea glasului ei.

Un portret prin cuvintele celor care au cunoscut-o

Articolul este deschis printr-o suită de mărturii și aprecieri dedicate celebrei soliste de muzică ușoară.

• Aurel Storin o vede ca pe o apariție și o dispariție tulburătoare, comparând parcursul ei artistic cu o stea care arde intens pe cerul muzicii ușoare românești și a cărei lumină continuă să ne urmărească.
• Cornel Todea subliniază forța cu care interpreta și felul ei de a fi, spunând că vocea și prezența ei aveau ceva de furtună și că succesul, dragostea și moartea au venit năvalnic în viața ei.
• Florin Condurățeanu evocă puterea vocii sale, arătând că umplea săli de mii de locuri, undele de televiziune și radio, dar, mai presus de orice, inimile oamenilor.
• Tiţa Ştefan o descrie drept cântăreața cu cea mai mare, profundă și puternică voce, spunând că cea mai mare avere a ei era glasul, pe care l-a modelat așa cum și-a dorit.
• George Sbârcea remarcă faptul că a fermecat nu doar publicul din România, prin radio, televiziune, discuri și concerte, ci și pe cei din alte țări. Acesta amintește interpretarea piesei „Ploaia şi noi”, compusă de Vasile Vasilache Jr. pe versurile Flaviei Buref, ca o nouă demonstrație a faptului că era o apariție singulară și irepetabilă, un fenomen muzical fără egal.
• Gheorghe Zamfir afirmă că s-a impus ca solistă de excepţie și că vocea ei deosebită a făcut din Doina Badea o mare descoperire. El arată că, în anii ’60–’70, artista a avut o ascensiune extraordinară, devenind – după cum spune – prima doamnă a muzicii ușoare românești.
• Angela Moldovan o numește o profesionistă desăvârșită, foarte talentată, pe care a îndrăgit-o mult și a admirat-o.
• Dan Mihăescu observă că melodiile sale de succes nu au fost preluate de alți cântăreți români, nu pentru că nu ar fi fost în stare, nici doar din respect, ci pentru că ea le interpretase într-un fel anume, care făcea riscantă orice comparație.
• Marlene Vasilache o numește, la propriu și la figurat, Alteţa muzicii uşoare româneşti. O prezintă drept o mare culegătoare de folclor, legată profund de Oltenia, rămasă olteancă „până în măduva oaselor”, modestă, mamă și soție excepțională, precum și gospodină.

Rădăcini în Craiova și formarea artistică

Copilăria și studiile în orașul natal

Doina Badea s-a născut la Craiova, în ziua de Bobotează, la 6 ianuarie 1940. A copilărit și a urmat școala primară în orașul natal, continuând apoi la „Liceul Clasic Mixt”, unde accentul era pus pe disciplinele umaniste, în mod special pe limba latină.

În paralel cu liceul, absolvit în 1958, a urmat cursurile Conservatorului craiovean „Cornetti” și a făcut parte din Ansamblul Artistic „Nicolae Bălcescu”, unde și-a exersat și consolidat calitățile vocale.

Debutul pe scenă la Deva

În august 1960 a urcat pe scena „Teatrului Muzical” din Deva, după ce a trecut un concurs riguros. În primele două stagiuni a evoluat sub numele de scenă Reta Marga, nume ales de directorul instituției. Timp de trei ani a jucat în spectacole cu săli arhipline, în producții precum „Şarjele revistei”, „Pe treptele revistei”, „Vacanţă muzicală”, „Strada mare” și „Pagini alese din revista de altădată”.

Consacrarea la București și aparițiile la radio și televiziune

Angajarea la Teatrul „Constantin Tănase”

În 1963, artista este angajată la Teatrul „Constantin Tănase” din București. Transferul a avut loc la îndemnul și cu sprijinul lui Mihai Maximilian și Vasile Veselovski, care o remarcaseră în spectacolele de la Deva, unde colaborau.

Alături de generația de aur a muzicii ușoare

Prin talentul său, Doina Badea intră rapid în rândul tinerilor interpreți care au devenit repede celebri: Margareta Pâslaru, Dida Drăgan, Mihaela Mihai, Aura Urziceanu, Anda Călugăreanu, Aurelian Andreescu, Cornel Constantiniu, Dan Spătaru, Luigi Ionescu și alții.

Devine o prezență constantă și foarte apreciată în numeroase emisiuni muzicale și de divertisment ale Radiodifuziunii și Televiziunii Române, între care sunt amintite „Bună seara, fete, bună seara, băieţi!” și „Album duminical”.

Ecoul internațional și regretul unor concerte ratate

Autorul evocă perioada 1972–1980, când, în calitate de cetățean român, a exercitat funcția de secretar al „Uniunii Internaţionale a Studenţilor” cu sediul la Praga. În acei ani, a primit frecvent aprecieri din partea muzicienilor, cronicarior și interpreților cehoslovaci, care își exprimau dorința de a o vedea pe Doina Badea în concerte în țara lor.

Deși au fost transmise, pe canale diplomatice, mai multe mesaje privind oportunitatea invitării artistei la festivaluri muzicale internaționale, aceasta nu a ajuns să cânte pe malurile Vltavei.

Înregistrări pe disc și bogăția repertoriului

Autorul menționează că deține acasă câteva discuri „Electrecord” cu înregistrări ale cântecelor Doinei Badea, atât în limba română, cât și în limbi străine, precum italiana și franceza, pe care le ascultă din când în când „în serile senectuţii” sale.

Repertoriul cântăreței este descris ca fiind foarte divers ca tematică, susținut de o voce inconfundabilă, capabilă să provoace emoții intense ascultătorilor de toate vârstele.

Cântece în limba română, italiană și franceză

Piese în limba română

Din creația sa în limba română sunt menționate:

• „Ploaia şi noi”
• „Cânta un matelot la proră”
• „Şoapte de iubire”
• „Ţara unde m-am născut”
• „Păstrează-mă doar pentru tine”
• „Sună clopotele vieţii”
• „Sburaţi, porumbei”
• „Iubeşte-mă cum te iubesc şi eu”
• „Cred în fericirea noastră”
• „Mai spune-mi că nu m-ai uitat”
• „De unde ştii, vioară, tu”
• „Romanţa inimii”
• „De ţi-ar spune poarta ta”
• „În cârciumioara unde cântă un cobzar”
• „Trecea o şatră de nomazi”
• „Vara nu are sfârşit”

De asemenea, Doina Badea a introdus în concertele sale câteva melodii de neuitat ale Mariei Tănase, între care „Hăulita”, „Lung e drumul Gorjului”, „Mi-am pus busuioc în păr” și altele.

Cu numeroase dintre aceste piese a obținut premii importante la edițiile „Festivalului de la Mamaia”.

Piese în limba italiană

Repertoriul în limba italiană cuprinde titluri precum:

• „Chitarra romana”
• „Mamma”
• „Tango d’amore”
• „T’amo e t’amerò”
• „Il giocco del’amore”
• „Cuore stanco”
• „Bocca, taci”

Piese în limba franceză

În limba franceză sunt amintite:

• „L’amour me pardonne”
• „Tu m’attendras au bout du monde”
• „La musique”

Se precizează că această listă, deși impresionantă, nu este completă.

Colaborări cu compozitori și textieri importanți

De-a lungul carierei, Doina Badea a colaborat cu numeroși compozitori români, printre care:

• Vasile Veselovski
• Temistocle Popa
• Vasile Vasilache Jr.
• Eli Roman
• Gherase Dendrino
• George Grigoriu
• Nicolae Kirculescu
• Henri Mălineanu

Versurile melodiilor interpretate de ea au fost semnate de autori precum „poetul romanţelor” Ion Minulescu, Aurel Storin, Mihai Maximilian, Flavia Buref, Aurel Felea, Romeo Iorgulescu și alții.

Concerte la București și turnee peste hotare

Doina Badea a susținut numeroase concerte în țară, inclusiv la „Sala Palatului” și la „Sala Radio” din București, unde a cântat acompaniată de orchestra condusă de Sile Dinicu.

A avut și turnee în străinătate, urcând pe scena renumitei săli „Olympia” din Paris și în mari săli de spectacole din Moscova, Israel, Polonia, Republica Democrată Germană și alte țări.

O artistă cu rădăcini oltenești, iubită și astăzi

Pentru cititorii din Craiova, articolul subliniază că una dintre cele mai puternice voci ale muzicii ușoare românești s-a format aici, în oraș, și și-a început drumul artistic de la școlile și instituțiile culturale locale.
Păstrată pe discuri „Electrecord”, în înregistrări radio și TV și în amintirile celor care au văzut-o pe scenă, Doina Badea rămâne, prin tot ce a creat, o prezență care continuă să impresioneze publicul de toate vârstele.