Varietatea reprezentărilor iei tradiționale, expusă la Muzeul Național de Artă din București

Expoziția RomanIa – Reprezentarea identitară a portului tradițional în artă, prezentă în acest moment la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), adună o impresionantă colecție de interpretări artistice ale iei tradiționale românești. Vizitatorii pot descoperi lucrări în diverse forme – pictură, sculptură, desen, fotografie, instalație, film, muzică, afișe, modă, cărți și albume –, toate dedicate acestui simbol al patrimoniului cultural autohton.

În cadrul expoziției sunt reunite opere semnate de artişti de marcă precum Henri Matisse, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Marcel Iancu și Mircea Cantor. Colecția provine din 25 de muzee din România, dar și din cinci instituții culturale de prestigiu din străinătate: Centre Pompidou și Fondation Louis Vuitton din Franța, Galeria Națională de Artă din Sofia, Bulgaria, Muzeul Regional de Artă Hryhorii Galagan din Cernihiv, Ucraina, și instituții similare din Republica Moldova.

Erwin Kessler, director interimar al MNAR, a subliniat la deschidere importanța prezenței unei lucrări venite din Ucraina, evidențiind lupta pentru normalitate în contextul geopolitic actual. „Această expoziție este una normală, dar, în situația geostrategică și economică a momentului, în care România trece prin lipsuri, ea devine un eveniment cu totul neobișnuit”, a explicat Kessler.

El a povestit cum, la doar câteva ore după preluarea responsabilității de director interimar, a contactat președintele Centre Pompidou pentru a relua discuția despre organizarea unei expoziții dedicate iei românești, „La Blouse Roumaine”. Răspunsul pozitiv și susținerea acestuia au permis demararea proiectului, în ciuda scepticismului unora.

„Expoziția este amplă, densă și uneori tulburătoare. Chiar dacă uneori pare că am săpat un abis pentru noi toți, cred că fără să vedem prăpastia, nu putem aprecia frumusețea”, a completat el, menționând că expoziția surprinde atât frumusețea, cât și părțile mai puțin plăcute ale trecutului.

„Mona Lisa” expoziției – ia lui Henri Matisse

Piesa de rezistență, numită „Mona Lisa a expoziției” de către Kessler, este faimoasa pictură La Blouse Roumaine a lui Henri Matisse, împrumutată de la Centre Pompidou și expusă în premieră în afara Franței. Acest tablou a inspirat colecția toamnă-iarnă 1981 a designerului Yves Saint Laurent, care a adus astfel un omagiu artistului francez. De atunci, elemente ale portului tradițional românesc au fost reinterpretate în mod repetat de designeri renumiți.

Ia în arta românească de la secolul al XVI-lea până azi

Expoziția trasează istoria iei ca subiect artistic încă din secolul al XVI-lea. Un exemplu remarcabil este un fragment de frescă reprezentând-o pe Doamna Roxanda (înainte de 1526), fiica domnitorului valah Neagoe Basarab. Aceasta, o figură marcantă a vremii, poartă o ie brodată, simbol al statutului său. Fresca a fost îndepărtată din biserica Mănăstirii Curtea de Argeș în 1883.

De asemenea, sunt incluse portrete ale personalităților cunoscute care au purtat ia, precum Portretul Marițicăi Bibescu de Constantin Lecca. Marițica provenea dintr-o familie boierească și a fost soția lui Gheorghe Bibescu, domnitor al Țării Românești înainte de revoluția de la 1848.

Un alt moment important este piesa România revoluționară semnată de Daniel Constantin Rosenthal, inspirată de stilul lui Eugène Delacroix. Lucrarea, realizată la Paris la câțiva ani după Revoluția din 1848, înfățișează o tânără hotărâtă îmbrăcată într-o ie specifică regiunii Muscel. Modelul a fost Maria Rossetti, născută în Marea Britanie, soția revoluționarului C.A. Rossetti.

Ie și regalitate, avangardă și politică

Expoziția prezintă și modul în care membrii familiei regale au purtat ia și costumul popular. Sunt expuse, printre altele, portretele Reginei Elisabeta, soția Regelui Carol I, și Reginei Maria, soția Regelui Ferdinand I. Imaginile lor în port tradițional sporesc legătura dintre regalitate și identitatea națională. În perioada interbelică, ia a fost reinterpretată și în cadrul mișcării avangardiste.

Totodată, expoziția investighează utilizarea iei în scopuri politice. Printre acestea se numără folosirea sa de către Corneliu Zelea Codreanu, lider al mișcării ultranaționaliste Garda de Fier. Regimul comunist a continuat această tradiție, folosind ia ca simbol național propagandistic. Manifestările contemporane și exagerările legate de „ia ca brand identitar” sunt, de asemenea, documentate în cadrul expoziției.

Sprijin privat și evenimente conexe

Organizarea expoziției a fost realizată exclusiv din fonduri private, cu sprijinul fundației Amzei, a precizat directorul MNAR. Curatorul principal este Erwin Kessler, ajutat de Judit Bálint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea și Costina Anghel.

Pe durata expoziției, vor avea loc multiple evenimente conexe, printre care dezbateri, concerte și proiecții cinematografice legate de tema iei și a portului tradițional.

Expoziția RomanIa poate fi vizitată până pe 8 februarie 2026, la Muzeul Național de Artă al României.

Toate fotografiile sunt oferite de MNAR.
Contact: simona@romania-insider.com