FMI conturează pașii următori pentru planul de consolidare fiscală al României în cadrul consultărilor anuale prevăzute de Articolul IV

Fondul Monetar Internațional (FMI), în cadrul consultărilor sale anuale conform Articolului IV cu România, estimează că deficitul bugetar general al țării ar putea scădea la 5,8% din PIB în 2026 și recomandă adoptarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea fiscală. Planul propus de Fond pune accent pe reformarea impozitului pe venit, care ar putea genera venituri mai mari cu aproximativ 0,9% din PIB până în 2030, comparativ cu nivelul din 2026, contribuind astfel la o consolidare totală de 2,3% din PIB pe parcursul a patru ani.

Consiliul Director al FMI subliniază necesitatea ca România să implementeze un mix echilibrat de politici și reforme structurale ambițioase pentru a susține creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară.

Prioritatea veniturilor în consolidarea fiscală 2027-2030

Fondul recomandă ca reducerea deficitului bugetar cu 2,3% din PIB în perioada 2027-2030 să fie realizată preponderent prin sporirea veniturilor (+1,8% din PIB) și doar în mică măsură prin comprimarea cheltuielilor (+0,5% din PIB). În acest context, România trebuie să prezinte Comisiei Europene o versiune actualizată a Planului de Consolidare Fiscală pe Termen Mediu (MTFCP), deoarece cel elaborat în toamna anului 2024 și aprobat în ianuarie 2025 a devenit depășit ca urmare a derapajului fiscal major din 2024-2025.

Reforma impozitului pe venit pentru creșterea echității și eficienței fiscale

O inițiativă esențială propusă de FMI este introducerea unui sistem progresiv de impozitare a veniturilor cu mai multe tranșe, care ar contribui cu cel puțin 0,5% la creșterea veniturilor fiscale și ar spori echitatea sistemului. Fondul recomandă moderarea efectului asupra costului muncii, exprimat prin ponderea contribuțiilor sociale în salariile nete (labour tax wedge), prin reducerea contribuției la sănătate. De asemenea, pentru a proteja persoanele cu salarii mici, ia în considerare o majorare a deducerilor personale de bază sau implementarea unui program de beneficii pentru angajați. Măsurile de transferuri sociale direcționate suplimentar spre familiile cu venituri reduse ar întări protecția grupurilor vulnerabile.

FMI salută eliminarea în 2025 a scutirilor sectoriale la impozitul pe venit, în sectoare precum construcțiile, agricultura și IT. Totuși, indică faptul că mai există scutiri importante (echivalente cu 0,6% din PIB) – de exemplu cele acordate pensionarilor – care ar trebui eliminate pentru un sistem fiscal mai echitabil și performant.

Alte recomandări esențiale pentru politici fiscale și de mediu

Pentru a stimula eficiența energetică și investițiile în tehnologii curate, FMI recomandă consolidarea mecanismelor de taxare a carbonului prin creșterea accizelor și stabilirea unui calendar previzibil al taxei pe carbon. Aceste măsuri ar ajuta la îndeplinirea obiectivelor fiscale (aducând venituri suplimentare de +0,5% din PIB până în 2030 față de 2026) și de mediu, sporind totodată securitatea energetică a țării.

În plus, o reformă a impozitului pe proprietate care să taxeză valorile de piață reale ale bunurilor imobiliare și să reducă excepțiile ar putea contribui cu încă 0,1-0,2% din PIB la veniturile bugetare anual.

În concluzie, FMI evidențiază necesitatea unor reforme fiscale structurale ambițioase în România pentru a asigura o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice și pentru a sprijini creșterea economică robustă în anii ce vin. Implementarea acestor măsuri va fost vitală pentru stabilitatea macroeconomică și pentru progresul social.

Contact autor: iulian@romania-insider.com
Foto: Deanpictures/Dreamstime.com