Guvernul recurge la rezerva de stat de apă potabilă pe fondul crizei din două județe din România

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis recent distribuirea apei potabile din rezerva de stat către 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița, afectate sever de o scădere a nivelului apei în lacul de acumulare Paltinu. Această situație a cauzat disfuncționalități în sistemul de alimentare cu apă, impactând peste 100.000 de persoane, unități medicale din zonă și rafinăria Brazi, o componentă-cheie în producția națională de energie.

Cauza crizei și măsurile adoptate

Problemele au fost generate în principal de lucrările hidrotehnice planificate la barajul Paltinu, care au dus la scăderea nivelului apei din rezervor. Situația s-a agravat ulterior din cauza ploilor puternice care au crescut turbiditatea și cantitatea de sedimente din apă, afectând calitatea apei brute. Aceste condiții au impus întreruperea alimentării cu apă potabilă în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița.

În acest context, peste 107.000 de locuitori, alături de școli și instituții medicale, sunt afectați de lipsa apei potabile. Pentru a preveni agravarea situației și a respecta standardele minime de trai, autoritățile au decis oferirea apei gratuit, din rezervele statului.

Impactul asupra industriei și serviciilor medicale

Printre instituțiile afectate se numără și Rafinăria Brazi, operată de OMV Petrom, care asigură aproximativ 10% din energia României. Pentru a menține funcționarea acesteia, furnizorul de energie termică Termo Ploiești a fost autorizat să livreze apă în următoarele zile.

Decizia privind alimentarea cu apă a rafinăriei a fost luată în data de 2 decembrie, în cadrul unei ședințe la care au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, autorităților locale, OMV Petrom, Transelectrica, ESZ Prahova, Hidro Prahova, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Termo Ploiești. Toți au subliniat că operațiunile neîntrerupte ale rafinăriei sunt esențiale pentru securitatea energetică a țării.

De asemenea, mai multe spitale din regiune – precum Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumoftiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi și Spitalul de Pneumoftiziologie Breaza – au rămas fără apă. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că situația este monitorizată cu atenție și că pacienții vor fi, dacă se poate, transferați către unități medicale din București.

Ministrul a anunțat, de asemenea, activarea unei celule de criză la nivelul Ministerului Sănătății, pe care o coordonează personal. Aceasta funcționează non-stop pentru a asigura raportări continue, intervenții rapide și o comunicare eficientă cu toate instituțiile implicate. Pentru a sprijini personalul medical și pacienții, zilnic vor fi distribuite peste 1.650 de recipiente cu apă potabilă.

Reacția autorităților și explicațiile oficiale

Consiliul Județean Prahova a anunțat că activitatea medicală în cele cinci spitale afectate a fost suspendată temporar. Între timp, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, aflată sub presiune din partea partenerilor din coaliția guvernamentală, a prezentat public evoluția evenimentelor ce au condus la criză.

Ea a subliniat că decizia de întrerupere a alimentării cu apă nu a aparținut ministerului, ci s-a datorat incapacității operatorului local ESZ Prahova de a furniza apă potabilă conform standardelor sanitare. Ministerul a precizat că ESZ Prahova fost informat încă din octombrie asupra riscurilor provocate de scăderea nivelului rezervorului și avea obligația legală de a lua măsuri compensatorii, precum asigurarea unor rezervoare tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea rețelei pentru scenarii de urgență și informarea populației și a autorităților locale. Nicio măsură concretă nu a fost pusă însă în aplicare.

Mai mult, ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomița și Hidroelectrica au transmis asigurări oficiale ministrului că alimentarea cu apă nu va fi afectată, pe parcursul lunilor octombrie și noiembrie. După scăderea controlată a nivelului apei și precipitațiile abundente, turbiditatea apei brute a depășit însă limitele admise pentru tratare, iar stația Voila nu a mai putut procesa apă conform cerințelor sanitare. Direcția de Sănătate Publică a confirmat că distribuția apei în aceste condiții ar fi pus în pericol sănătatea publică.

Prin urmare, întreruperea furnizării apei a fost o consecință tehnică, nu o decizie administrativă a ministerului.

Perspective și estimări pentru reluarea alimentării

Conform datelor furnizate de autoritatea națională de apă, reluarea completă și continuă a alimentării cu apă potabilă în zonele afectate va putea avea loc în aproximativ șase zile.

Situația rămâne monitorizată de toate autoritățile competente, care lucrează pentru diminuarea efectelor crizei asupra populației, sectorului medical și industriei energiei.

Sursa foto: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), Romania, Facebook

Articol redactat de Radu, Romania Insider