Guvernul României și-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege care vizează reformarea pensiilor magistraților, a anunțat premierul Ilie Bolojan pe 2 decembrie. Potrivit acestuia, proiectul a primit avizul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), însă cu o opinie negativă.

Aceasta reprezintă a doua încercare a Executivului de a promova actul normativ, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins legea în luna octombrie pe motive procedurale, la solicitarea ICCJ. De altfel, se așteaptă ca instanța supremă să solicite din nou CCR să reexamineze proiectul.

Modificări-cheie propuse pentru pensiile magistraților

Proiectul prevede o creștere semnificativă a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, de la 48-50 de ani în prezent la 65 de ani. De asemenea, vechimea minimă necesară pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani, iar posibilitatea pensionării anticipate înainte de 58 de ani va fi eliminată.

Premierul Bolojan, citat de Economedia.ro, a explicat că proiectul introduce și un plafon pentru cuantumul pensiilor, care va fi stabilit la 55% din salariul mediu brut pe ultimii cinci ani, dar nu va putea depăși 70% din salariul net final al magistratului. În prezent, pensiile magistraților sunt calculat aproximativ egal cu ultimul salariu lunar al acestora, sistem criticat atât de partenerii internaționali, cât și de autoritățile fiscale interne pentru impactul său financiar.

Perioada de tranziție, extinsă

Pentru a permite o adaptare graduală la noile reguli, perioada de tranziție propusă în proiect se prelungește de la 10 la 15 ani. Astfel, fiecare generație de magistrați care urmează să se pensioneze va trebui să lucreze cu câte un an în plus față de cerințele în vigoare anterior. Acest mecanism are scopul de a alinia progresiv condițiile de pensionare cu noile standarde stabilite.

Concluzii și perspective

Inițiativa guvernamentală vine după mai multe critici la adresa sistemului actual de pensii al magistraților, văzut ca fiind unul cu beneficii disproporționate și nesustenabil pe termen lung. Totuși, opoziția din partea ICCJ și opinia negativă a Curții de Casație arată că reformele propuse întâmpină rezistențe importante.

Următorii pași vor consta în reexaminarea proiectului de către CCR, la solicitarea ICCJ, după care va urma o dezbatere parlamentară amplă. Dacă legea va fi adoptată, aceasta va schimba profund sistemul de pensionare al magistraților, aducându-l mai aproape de standardele practicate în alte domenii și țări.

Articol redactat de Iulian, Romania-Insider.com
Foto: Gov.ro