Guvernul României publică proiectul revizuit privind pensiile magistraților

Ministerul Muncii din România a lansat în consultare publică proiectul revizuit al legii pensiilor magistraților, iar guvernul și-a exprimat, printr-un comunicat, speranța că procesul de aprobare, inclusiv opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), va decurge rapid. Totuși, vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a criticat deja public această lege, considerând-o insuficientă.

Această inițiativă legislativă reprezintă o piatră de temelie pentru administrația premierului Ilie Bolojan, care urmărește să restabilească un sentiment de echitate și justiție în rândul angajaților publici și să obțină un sprijin mai larg pentru măsurile de austeritate menite să reducă deficitul public de la 9,3% din PIB anul trecut la 8,4% în 2024 și între 6% și 6,5% în 2026.

Contextul din spatele reformei pensiilor speciale

România trebuie să rezolve problema pensiilor „speciale” în termenul-limită de 28 noiembrie, conform cerințelor facilitatei de reziliență care oferă un grant de 231 milioane euro. Guvernul speră că adoptarea rapidă a acestei legi în Parlament va fi apreciată pozitiv de Comisia Europeană. Termenul inițial fusese ratat în luna mai, iar nereușita respectării extinderii cu încă șase luni ar duce la pierderea finanțării.

Curtea Constituțională a respins deja o dată legea, invocând motive procedurale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sesizase legea indicând o serie mai largă de nereguli, printre care și faptul că valoarea pensiei propuse nu este suficientă pentru a garanta independența magistraților.

Elementele-cheie ale proiectului revizuit

Conform variantei actualizate a legii, pensia magistraților va fi calculată ca 55% din media salariului brut pe ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși 70% din ultimul salariu net primit. Acest punct rămâne neschimbat față de prima formă a proiectului.

Vârsta de pensionare este majorată treptat pentru magistrații care au o vechime minimă de 25 de ani, până la vârsta standard de 65 de ani în decurs de 15 ani, adică până în anul 2041. Aceasta înseamnă o prelungire cu 5 ani față de prevederile inițiale ale legii, respinse de Curtea Constituțională. De asemenea, în acești 25 de ani de vechime necesari pentru pensionare se includ și maximum 10 ani petrecuți în alte domenii juridice ca perioadă asimilată.

Critica din partea conducerii CSM

Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a contestat valoarea pensiei, susținând că aceasta ar crea discriminări între magistrații pensionați după vechiul sistem, care beneficiau de condiții mai avantajoase, și cei care vor ieși la pensie în următorii ani.

„Am propus 65% din salariul brut, la fel ca toate celelalte categorii de bugetari care au pensie [specială] de serviciu”, a declarat Sandu pentru Digi24. El a adăugat că această valoare ar corespunde aproximativ cu 85% din salariul net, deși experții estimează chiar 97%.

De asemenea, vicepreședintele a menționat că magistrații ar fi de acord cu o perioadă de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare pe o durată de 17 ani, în loc de 15 ani, așa cum prevede legea actualizată.

În concluzie, deși guvernul României încearcă să tranșeze problema pensiilor magistraților printr-un proiect clar și în acord cu angajamentele externe, opoziția venită din partea conducerii CSM subliniază provocările politice și sociale ce vor însoți această reformă crucială. Rămâne de văzut dacă și cum legea va putea fi adoptată rapid pentru a nu compromite finanțarea europeană atât de necesară pentru echilibrarea bugetului.

Redactor: Iulian Popescu
Foto: Dreamstime.com