Listele cu candidați la cele mai înalte funcții din justiție, făcute publice de Ministerul Justiției; urmează etapa de verificare a dosarelor

Ministerul Justiției a publicat listele cu procurorii înscriși pentru funcțiile de conducere din Parchetul General, DNA și DIICOT și începe etapa de verificare a dosarelor. Procedura vizează cele mai importante poziții din Ministerul Public, ale căror mandate actuale se încheie în primăvara acestui an.
Ultima zi de depunere a candidaturilor
Luni, 9 februarie 2026, a fost ultima zi în care procurorii au mai putut depune dosarele pentru șefia marilor parchete. Termenul-limită a fost ora 12:00.
După închiderea perioadei de înscriere, Ministerul Justiției prezintă listele celor care s-au înscris în cursă și trece la verificarea documentelor depuse.
Calendarul selecției pentru funcțiile de vârf
Etapele următoare
Conform calendarului oficial al procedurii:
- până la 16 februarie 2026 va fi publicată lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a intra în competiție;
- în intervalul 23–26 februarie 2026, candidații declarați admiși vor susține interviurile în fața ministrului Justiției și a comisiei de selecție.
În cadrul interviurilor, evaluarea va cuprinde:
- prezentarea proiectului managerial;
- analiza aptitudinilor de management și de comunicare;
- felul în care candidații se raportează la valorile profesiei și la funcția pentru care candidează.
Lista candidaților pentru fiecare funcție
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ s-au înscris:
- Cristina Chiriac
- Bogdan-Ciprian Pîrlog
Pentru funcția de adjunct al procurorului general candidează:
- Marius I. Voineag
Direcția Națională Anticorupție (DNA)
Pentru poziția de procuror-șef al DNA au depus candidatură:
- Tatiana Toader
- Vlad Grigorescu
- Ioan-Viorel Cerbu
Pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA s-au înscris:
- Mihai Prună
- Marinela Mincă
- Marius-Ionel Ștefan
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)
Pentru funcția de procuror-șef DIICOT candidează:
- Ioana-Bogdana Albani
- Antonia Diaconu
- Alina Albu
- Codrin-Horațiu Miron
- Bogdan-Ciprian Pîrlog
Pentru poziția de procuror-șef adjunct DIICOT s-au înscris:
- Aurel-Cristian Lazăr
- Alex-Florin Florența
- Claudia-Ionela Curelaru
- Gill-Julien Grigore-Iacobici
- Mihai-Răzvan Negulescu
Aceste funcții sunt esențiale pentru dosarele de mare corupție, criminalitate organizată sau cauze complexe care ajung frecvent în atenția publică, inclusiv în Oltenia și în zona Craiovei.
Declarația ministrului Justiției
Radu Marinescu: procedură strict pe lege
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că selecția:
- se desfășoară strict în baza legii;
- nu este influențată politic;
- își propune să atragă procurori cu competențe manageriale solide.
Condiții de eligibilitate pentru candidați
Pentru a putea participa la această procedură, procurorii trebuie să îndeplinească simultan următoarele criterii:
- cel puțin 15 ani vechime în magistratură;
- să nu fi fost sancționați disciplinar;
- să depună un proiect managerial;
- să aibă experiență profesională relevantă și capacitatea de a lucra în echipă.
Sunt excluși din procedură:
- procurorii care au colaborat cu serviciile de informații;
- cei aflați în situații de conflict de interese.
Când se eliberează funcțiile actuale
Mandatele care se încheie în primăvară
Potrivit informațiilor publicate:
- funcțiile de procuror general și de procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie 2026;
- funcția de procuror-șef DIICOT se eliberează la 14 aprilie 2026.
Actualii șefi, Alex Florența și Marius Voineag, au posibilitatea să candideze pentru un nou mandat.
De ce contează această procedură și pentru Craiova
Deciziile luate la nivelul Parchetului General, DNA și DIICOT influențează activitatea tuturor structurilor teritoriale, inclusiv parchetele și serviciile specializate care instrumentează dosare din Craiova și județul Dolj.
Stabilirea unor conduceri cu experiență și cu proiecte manageriale clare poate avea impact asupra modului în care sunt tratate cauzele de criminalitate organizată, corupție sau infracțiuni grave investigate în regiune.













