Macron, lider de încredere pentru români, depășește pe Trump

Emmanuel Macron, favorit în încredere
Macron conduce clasamentul, cu 32,9% dintre români exprimându-și „foarte multă” sau „destul de multă” încredere în el. Dintre aceștia, 9,6% au declarat că au „foarte multă” încredere, iar 23,3% au optat pentru „destul de multă”. Există însă și un procent considerabil de persoane care au încredere limitată în președintele francez: 19,8% afirmă că au „destul de puțină” încredere, iar 33,5% menționează „foarte puțină” sau „deloc” încredere. Analiza demografică sugerează că susținătorii cei mai ferventi ai lui Macron sunt votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din marile orașe, în contrast cu votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani, locuitorii din orașe mici și cei din sectorul public. Macron este cunoscut de 88,8% dintre români.
Maia Sandu, pe locul al doilea în încredere, pe al treilea în notorietate
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, se situează pe locul al doilea în materie de încredere, având un suport de 28,6%. În detaliu, 11,5% dintre respondenți afirmă că au „foarte multă” încredere în ea, iar 17,1% că au „destul de multă”. În plus, 16,5% declară că au „destul de puțină” încredere, iar 37,2% spun că au „foarte puțină” sau „deloc” încredere. Maia Sandu se bucură de mai mult suport în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu educație superioară și al cetățenilor din mediul urban mare. De asemenea, ea este cunoscută de 86,2% dintre participanți, plasându-se pe locul al treilea în ceea ce privește notorietatea.
Donald Trump, cel mai vizibil lider, cu o încredere variabilă
Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, are o notorietate notabilă, fiind recunoscut de 97,3% dintre respondenți, ceea ce îl poziționează pe primul loc. În ceea ce privește încrederea, el se află pe locul al treilea, cu 24,8% susținând „foarte multă” sau „destul de multă” încredere. Dintre aceștia, 10,1% au declarat „foarte multă” încredere, iar 14,7% „destul de multă”. Un aspect de remarcat este că 46,4% dintre respondenți exprimă o neîncredere moderată, indicând „foarte puțină” sau „deloc” încredere în Trump. Susținători mai înclinați spre el sunt votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu studii superioare, în timp ce votanții PNL și USR, cei de peste 60 de ani, cu educație primară și rezidenții din orașele mari au o percepție mai negativă.
Ursula von der Leyen și Friedrich Merz în preferințele românilor
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, beneficiază de un nivel de încredere de 23,7% în rândul românilor, fiind recunoscută de 82,9%. Cancelarul german Friedrich Merz are un nivel de încredere de 20,9%, având o notorietate de 53,2% printre respondenți. Ambii lideri europeni sunt apreciați în special de votanții PNL și USR, precum și de persoanele cu studii superioare și locuitorii din medii urbane.
Detalii despre metodologia cercetării
Barometrul INSCOP Research, ediția a X-a, a fost efectuat în colaborare cu platforma Informat.ro și think-tank-ul Strategic Thinking Group, având ca scop măsurarea percepțiilor publice, contribuind astfel la discuțiile naționale pe tema politicilor publice. Datele au fost strânse prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane cu vârste de 18 ani și peste, având o marjă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%.
Observații locale
Rezultatele acestui sondaj, deși se concentrează pe lideri internaționali, oferă o privire interesantă asupra orientărilor și preferințelor cetățenilor din Craiova și Oltenia. Încrederea mai mare în figurile pro-europene, precum Macron și Sandu, observată predominant în rândul tinerilor și al persoanelor cu studii superioare din orașele mari, poate indica o aspirație locală spre integrarea europeană și valorile occidentale. Pe de altă parte, popularitatea lui Donald Trump, în special printre anumite grupuri de votanți, sugerează diversitate în opinii și sensibilitate față de subiectele legate de suveranitate națională. Este oportun pentru craioveni să observe cum aceste percepții pot influența politicile externe ale României, având un impact semnificativ asupra oportunităților economice, investițiilor și relațiilor culturale la nivel local.













