„Acesta este un document pus în circulație de un agent al Moscovei, având drept scop discreditarea unirii. Practic, ar fi echivalentul de a introduce în Parlament o propunere în care să cer ca Franța să devină parte a Republicii Moldova. Unirea nu se realizează în acest mod, toată lumea ştie asta,” a afirmat Maia Sandu. Când a fost întrebată despre posibilitatea unui referendum pentru unirea cu România, aceasta a declarat că nu crede că Moldova se află într-o astfel de situație acum.

Contextul inițiativei legislative

Propunerea Dianei Șoșoacă a fost înregistrată în Parlamentul României pe 14 aprilie și a primit un aviz negativ atât din partea Guvernului, cât și din partea Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Deși nu a fost supusă dezbaterii sau votului, pe 24 iunie a fost considerată adoptată tacit și va fi trimisă Senatului, conform formei inițiale.

Acest proiect prevede ca Parlamentul României să decidă despre unirea cu Republica Moldova, împuternicind totodată Guvernul să înceapă „imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „finalizarea unirii”.

Opinie publică și declarații recente

De la începutul acestui an, Maia Sandu a abordat subiectul unirii, subliniind că ar sprijini o astfel de acțiune în cazul unui referendum. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, președintele a menționat că, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va întârzia, Moldova ar putea considera reunificarea ca o opțiune.

Conform unui sondaj efectuat de iData, 41% dintre locuitorii Republicii Moldova sunt în favoarea unirii cu România, comparativ cu un sprijin de aproximativ 72% în rândul românilor.

Pe 27 martie 2018, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care confirma disponibilitatea de a susține orice demers de reunificare, dacă cetățenii din Moldova își doresc acest lucru.

Reacția lui Igor Dodon

Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a exprimat o opinie critică față de această inițiativă legislativă, argumentând că autoritățile de la București facilitează proceduri ce pot conduce la anexarea Republicii Moldova. El afirmă că politica imperialistă a României ar putea genera tensiuni între cele două țări și că este regretabil că politicienii moldoveni nu reacționează.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv GDS.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Discuțiile despre unirea cu România sunt adesea foarte controversate, mai ales în rândul cetățenilor care se simt conectați la istoria Basarabiei. Indiferent de părerea fiecăruia, este important ca aceste discuții să se bazeze pe fapte precise și să evite retorica polarizantă. Cetățenii sunt încurajați să se informeze din surse obiective pentru a-și forma o opinie bine fundamentată.