Majoritatea covârșitoare a românilor consideră că ritmul digitalizării în sectorul public este lent, arată un sondaj

Un studiu realizat de Edge Institute și AtlasIntel, prezentat marți, 25 noiembrie 2025, la Digital Governance Summit 2025, desfășurat la Palatul Cotroceni din București, dezvăluie că aproximativ 84% dintre români apreciază că ritmul digitalizării administrației publice este lent sau foarte lent.

Acest sondaj a fost conceput pentru a analiza modul în care cetățenii percep transformarea digitală a statului: ce funcționează, ce îi nemulțumește, care sunt așteptările lor și ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea serviciilor publice.

Digitalizarea – o soluție pentru reducerea birocrației și eliminarea drumurilor inutile

Conform datelor, pentru majoritatea românilor, digitalizarea reprezintă în primul rând o modalitate de a reduce birocrația și de a elimina nevoia deplasărilor multiple între diferite instituții. Aceștia își doresc ca o parte cât mai mare a proceselor administrative să poată fi finalizată integral online.

Printre principalele așteptări ale cetățenilor se numără:

• posibilitatea de a depune cereri fără a mai fi nevoie să se prezinte fizic la ghișeu (68,7%),
• circulația automată a documentelor între instituții (61,4%),
• interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina cererea frecventă a certificatelor (57,1%).

Mai mult, un procent semnificativ, de 76,4%, a declarat că a folosit servicii electronice ale instituțiilor publice în ultimele 12 luni.

Ce asociază românii cu digitalizarea statului?

Românii identifică digitalizarea cu soluții practice, ușor de utilizat, cum ar fi semnătura electronică pentru persoane fizice și firme (43%), site-uri moderne și interactive pentru ministere (36,2%) și, într-o măsură mai mică, prezența instituțiilor pe rețelele sociale (17,2%).

Printre cele mai frecvent menționate beneficii se numără reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul mai rapid la informații și servicii (48,7%).

Provocări și temeri legate de digitalizare

Respondentii au evidențiat și posibilele efecte negative ale digitalizării, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariției anumitor locuri de muncă (28,3%) și creșterea dependenței de tehnologie (28,1%).

Chiar și cu aceste preocupări, aproape trei sferturi dintre români (aproximativ 73%) consideră că digitalizarea este un fenomen pozitiv sau foarte pozitiv.

Evaluarea digitalizării actuale și a priorităților naționale

Un procent semnificativ, de 65%, consideră că nivelul actual de digitalizare al instituțiilor publice este insuficient. În același timp, calitatea internetului și digitalizarea companiilor private sunt percepute mult mai favorabil.

Relevator este faptul că 84% dintre români califică ritmul digitalizării statului drept lent sau foarte lent.

În privința schimbărilor necesare, 75,8% dintre respondenți susțin că țara are nevoie de reforme majore. Cea mai mare preocupare rămâne corupția, indicată de 77% dintre cei chestionați, fiind înaintea problemelor din educație și sănătate, a creșterii costurilor de trai sau a războiului din Ucraina.

Această ierarhie sugerează că digitalizarea este percepută ca un instrument esențial în lupta împotriva corupției, prin promovarea transparenței și automatizarea proceselor.

Concluzii: Digitalizarea, un instrument pentru încredere și eficiență

Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, a subliniat în cadrul summit-ului: „Datele arată clar că românii așteaptă servicii publice eficiente, fără birocrație inutilă și un stat care respectă timpul cetățenilor. Digitalizarea reprezintă doar un instrument; miza reală este încrederea.”

În concluzie, opinia publică românească trage semnalul de alarmă privind viteza implementării soluțiilor digitale în sectorul public, dar recunoaște potențialul acestora în transformarea pozitivă a relației dintre cetățeni și stat.

Pentru mai multe informații și analize, puteți contacta redactorul Radu la radu@romania-insider.com

Foto: Nicoelnino | Dreamstime.com