O bacterie „tenace și vicleană”, dar modificată astfel încât să nu mai provoace boală, ar putea deschide un nou drum în imunoterapia oncologică. O echipă de la Universitatea California, Berkeley, a creat o tulpină specială de Listeria monocytogenes, gândită să reactiveze imunitatea înnăscută împotriva cancerului.

Ce au descoperit cercetătorii din California

Oamenii de știință de la Universitatea California, Berkeley, au obținut o variantă slăbită de Listeria monocytogenes, care ar putea deveni o terapie inovatoare în cancer. Potrivit articolului citat de ScienceBlog, bacteria modificată este capabilă să pornească mecanisme intense ale sistemului imunitar, fără să provoace infecții.

Tulpina poartă numele QUAIL și a fost proiectată să stimuleze apărarea organismului, dar să nu declanșeze boala. Rezultatele prezentate sugerează că această abordare ar putea deschide un nou capitol în imunoterapia oncologică, concentrat pe imunitatea înnăscută, nu pe cea adaptativă.

De ce este Listeria atât de periculoasă în mod normal

Listeria monocytogenes este o bacterie transmisă prin alimente, cunoscută pentru infecțiile severe pe care le poate produce. Aceasta pătrunde în celule, eludează apărarea imună și se răspândește dintr-un țesut în altul.

Agentul patogen reușește să treacă de prima barieră de apărare a sistemului imunitar, scăpând inclusiv de fagozom – organitul celular care ar trebui să o distrugă. Apoi, folosește proteine structurale proprii pentru a forma mici proeminențe asemănătoare acelor, cu ajutorul cărora invadează celulele vecine. Este descrisă ca fiind tenace, vicleană și, în anumite cazuri, letală.

Echipa de la Berkeley își propune însă să transforme acest „inamic” într-o posibilă armă împotriva cancerului.

Cum a fost modificată tulpina QUAIL

Profesorul Daniel Portnoy și colaboratorii săi au creat o versiune de Listeria cu patru mutații genetice. Tulpina QUAIL nu mai are patru gene esențiale pentru dezvoltarea bolii. Spre deosebire de variantele folosite anterior în cercetări, această bacterie nu poate supraviețui în sânge, intestin sau vezica biliară.

În interiorul celulelor, însă, QUAIL poate să se multiplice pentru scurt timp, suficient pentru a provoca un răspuns imun puternic. Cercetătorii consideră că această activare direcționată ar putea mobiliza în siguranță sistemul imunitar împotriva celulelor canceroase.

De ce e diferită față de încercările anterioare cu Listeria

Anterior, au existat mai multe încercări de a folosi Listeria în tratamentul cancerului, însă rezultatele au fost inegale. Studiile clinice nu au reușit să obțină răspunsul citotoxic T așteptat.

În schimb, a fost observată activarea celulelor T gamma delta, componente ale imunității înnăscute. Aceste celule atacă structuri aflate în suferință, fără a se baza pe recunoașterea unor markeri tumorali specifici.

Daniel Portnoy explică faptul că tumorile creează un mediu care suprimă răspunsul imun. Bacteria modificată ar putea depăși această blocare: fiind percepută ca agent străin, Listeria declanșează o activare imună largă, ceea ce poate ajuta organismul să identifice și să distrugă celulele tumorale.

Cum au fost abordate problemele de siguranță

Unul dintre marile obstacole în folosirea Listeriei în terapie au fost riscurile de siguranță. Chiar și tulpinile atenuate au provocat uneori infecții sistemice.

QUAIL abordează această problemă prin eliminarea genelor ribC și ribF. Fără aceste gene, bacteria nu poate fabrica, în afara celulelor, anumite molecule esențiale derivate din vitamina B2. Astfel, capacitatea ei de a se menține în organism este limitată.

În experimentele de laborator pe șoareci, QUAIL a fost eliminată rapid din sânge și ficat, menținând totuși o stimulare imună intensă. În plus, echipa a adus modificări suplimentare pentru a activa celulele MAIT, care ar putea întări și mai mult răspunsul împotriva tumorilor.

Ce urmează: studii clinice propuse

Compania Laguna Biotherapeutics intenționează să ceară Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) permisiunea de a începe studii clinice. Primul studiu ar urma să includă copii care au primit transplant de măduvă osoasă.

Scopul este ca tulpina QUAIL să stimuleze imunitatea acestor pacienți și să reducă riscul de recidivă. Dacă rezultatele vor fi favorabile, cercetările ar putea continua și în alte tipuri de afecțiuni oncologice, precum limfoame, mielom sau tumori solide.

Deocamdată, terapia a fost testată exclusiv pe șoareci. Specialiștii subliniază că eficiența reală va putea fi evaluată doar în studii pe oameni.

Ce înseamnă pentru pacienții oncologici, inclusiv din Craiova

Deși vorbim încă despre rezultate preclinice, cercetătorii văd în reactivarea sistemului natural de alarmă al organismului o posibilă schimbare de paradigmă în tratamentul cancerului.

Pentru pacienții din Craiova și din întreaga țară, astfel de inovații nu sunt disponibile în prezent în practica de zi cu zi, dar direcția cercetării indică apariția unor terapii mai țintite și, potențial, mai sigure. Până la confirmarea în studii clinice pe oameni, rămân esențiale monitorizarea atentă a noutăților științifice și discuția permanentă cu medicul oncolog curant.