o problemă pentru economia locală

o problemă pentru economia locală

România rămâne liderul UE la diferența de TVA

România continuă să dețină cea mai mare diferență de colectare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) din Uniunea Europeană, pierzând aproximativ o treime din veniturile provenite din TVA și impozitul pe profit, conform unui raport realizat de PwC România pe baza studiului „VAT Gap in Europe” al Comisiei Europene. Pentru al zecelea an consecutiv, țara noastră se află în fruntea clasamentului privind necolectarea TVA, arată analiza consultanților PwC.

Diferențe semnificative în colectarea TVA în UE

Raportul relevă că cele mai mari diferențe între TVA-ul declarat și cel așteptat se înregistrează în România, Slovacia, Polonia și Italia, aceste țări confruntându-se în principal cu evaziunea fiscală, care a generat pierderi semnificative pentru bugetele lor naționale. În opoziție, cele mai mici diferențe, sub 3%, au fost raportate în Danemarca, Olanda și Finlanda, unde sistemele fiscale sunt mult mai eficiente.

În alte state din nordul și vestul Europei, precum Suedia, Austria, Franța, Danemarca și Finlanda, presiunea asupra încasărilor bugetare nu provine neapărat din evaziunea fiscală internă, ci mai degrabă din erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor către jurisdicții cu fiscalitate mai favorabilă, conform specialiștilor PwC.

Probleme structurale urgente pentru România

„Situația fiscală și bugetară a României a devenit critică ca urmare a unor probleme acumulate: lipsa predictibilității cauzată de modificările legislative frecvente, cheltuielile publice nerealiste și întârzierile în digitalizarea administrației fiscale,” a explicat Ruxandra Târlescu, partener coordonator al serviciilor fiscale în cadrul PwC România, citată în comunicatul de presă.

Aceasta a subliniat că efectele acestor dificultăți se traduc printr-o inechitate fiscală pentru contribuabili, dar și prin deficit bugetar tot mai greu de acoperit, ceea ce determină creșteri repetate ale taxelor.

Date concrete despre situația fiscală românească

Conform datelor PwC, anul trecut veniturile din impozitul pe profit au fost de circa 36 miliarde lei (7,78 miliarde USD), în timp ce veniturile din TVA s-au ridicat la aproximativ 121 miliarde lei (26,14 miliarde USD). În același timp, deficitul bugetar a depășit 152 miliarde lei (32,85 miliarde USD).

„Este cert că o colectare mai bună a impozitelor ar fi avut un impact semnificativ, la nivelul miliardelor pentru buget,” a continuat Ruxandra Târlescu. Aceasta a adăugat că o soluție esențială pentru creșterea eficienței în colectarea fiscală constă în accelerarea utilizării tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale.

Riscurile unei strategii bazate exclusiv pe majorarea taxelor

PwC avertizează că soluția exclusivă a majorării taxelor pentru a face față presiunilor bugetare poate conduce la creșterea costurilor pentru mediul de afaceri, descurajarea investițiilor și încetinirea creșterii economice. Toate acestea au efecte negative în lanț asupra veniturilor publice și a stabilității fiscale pe termen mediu și lung.

Pentru România, așadar, cheia stă nu doar în modificări legislative, ci mai ales în reforme structurale profunde, care să asigure predictibilitate, digitalizare și combaterea eficientă a evaziunii fiscale – elemente esențiale pentru un sistem fiscal echilibrat și sustenabil.


Iulian, romania-insider.com

Tax collection concept
Foto: Andrey Popov / Dreamstime.com

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Radu Ene

Radu Ene are 36 de ani și este vocea principală din spatele azi în Craiova. Originar din cartierul 1 Mai și absolvent de Jurnalism la Universitatea din Craiova, Radu este cunoscut pentru stilul său direct, onest și conectat la realitatea orașului. Cu microfonul în mână și camera aproape, relatează zilnic din teren, fie că e vorba de știri locale, povești din comunitate sau interviuri cu oameni care schimbă orașul în bine. Crede că jurnalismul loc…