Parlamentul aprobă noua Strategie Națională de Apărare a României pentru perioada 2025–2030

În data de 26 noiembrie, Parlamentul României a adoptat cu o majoritate semnificativă noua Strategie Națională de Apărare, care va ghida politicile de securitate națională pentru următorii cinci ani. Documentul a fost aprobat cu 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și trei abțineri, în urma unei sesiuni comune ale cărei lucrări au fost deschise de președintele Nicușor Dan.

Dezbateri în Parlament: opinii divergente asupra strategiei

În timpul discuțiilor parlamentare care au precedat votul, Ana Maria Gavrilă, lidera partidului de opoziție POT, a anunțat că reprezentanții săi parlamentari vor vota împotriva strategiei. La rândul său, deputatul UDMR Ödön Szabó a criticat documentul, considerându-l „un brad de Crăciun excesiv împodobit”, pentru că abordează un număr prea mare de teme diverse, conform News.ro.

De cealaltă parte, deputatul PSD Mihai Fifor a apreciat că strategia identifică corect riscurile și vulnerabilitățile cu care se confruntă România, oferind în același timp oportunități de consolidare a securității naționale. Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc a subliniat însă că această strategie trebuie să fie susținută de politici publice clare, bugete alocate și termene stricte, precum și să fie transparent comunicată cetățenilor.

Președintele Nicușor Dan: o strategie centrată pe cetățean și pe conceptul de „independență solidară”

În cadrul prezentării strategiei în fața parlamentarilor, președintele Nicușor Dan a evidențiat că documentul este rezultatul unei ample consultări cu instituții, organizații și membri ai societății civile. El a accentuat că cetățenii sunt plasați în centrul politicii de securitate națională, subliniind nevoia de a reconstrui încrederea dintre stat și societate și de a reduce decalajul dintre așteptările publice și performanța administrativă.

Conceptul principal al strategiei, denumit de Dan „independență solidară”, combină afirmarea identității naționale cu respectarea angajamentelor internaționale asumate de România.

Context internațional și provocări globale în strategia pentru 2025–2030

Președintele a punctat schimbările majore în peisajul global survenite după adoptarea strategiei anterioare: degradarea ordinii internaționale bazate pe reguli, războiul în desfășurare din Ucraina, extinderea conflictelor la nivel mondial, evoluția rapidă a tehnologiei, intensificarea campaniilor de dezinformare și presiunea tot mai mare asupra infrastructurilor critice. El a avertizat asupra amenințărilor hibride provenite dinspre Rusia și a riscurilor de instabilitate în vecinătatea României, care cuprinde Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud.

În privința riscurilor interne, Dan a evidențiat capacitatea limitată a administrației publice pe mai multe paliere, corupția persistentă, evaziunea fiscală extinsă, nivelul scăzut al educației, deficitul de gândire critică și abandonul școlar, declinul demografic, precum și fragmentarea politicilor statului în domeniul tehnologiei.

De asemenea, a adăugat că cercetarea, dezvoltarea și inovarea se află sub nivelul dorit, deși acestea devin din ce în ce mai importante în competiția globală. Din perspectiva societății, un alt risc major îl constituie implicarea civică redusă, ceea ce afectează coeziunea socială.

Oportunități pentru România: parteneriate strategice și potențialul regional

Pe lista oportunităților, președintele a menționat parteneriatele strategice ale României, în special relația solidă cu Statele Unite, rolul activ în NATO și Uniunea Europeană, posibilitatea revitalizării industriei de apărare națională, dar și potențialul economic și strategic al Portului Constanța, Dunării și a regiunii Mării Negre.

În plus, Dan a subliniat avantajele poziției României ca nod regional de conexiuni, forța de muncă competitivă și sectorul privat tech dinamic, precum și contribuția valoroasă a diasporei românești.

Priorități strategice și măsuri interne

Strategia include obiective clare în sfera apărării, a politicii externe și a guvernanței interne. Astfel, se urmărește consolidarea capacităților militare, aprofundarea cooperării cu partenerii externi, susținerea Republicii Moldova și a Ucrainei, promovarea stabilității în Balcanii de Vest și sprijinirea extinderii Uniunii Europene. Zona Mării Negre rămâne un punct focal atât pentru securitate, cât și pentru dezvoltarea economică.

La nivel intern, documentul acordă prioritate luptei împotriva corupției, îmbunătățirii coordonării între instituțiile statului și reformelor ce vizează accelerarea soluționării cazurilor de corupție în justiție.

Președintele a explicat că strategia prevede implicarea serviciilor de informații în colectarea de date privind corupția, respectând însă cu strictețe separația dintre sistemul de informații și cel judiciar. De asemenea, se intenționează corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie soluționarea dosarelor de corupție și agravează percepția publică că nu există progres în acest domeniu.

Stabilitate economică și dezvoltarea industriei de apărare

Printre obiectivele strategice se numără și asigurarea stabilității economice, relansarea industriei de apărare, întărirea diplomației economice și atragerea investițiilor străine. Președintele Dan a menționat că aderarea României la OECD, preconizată pentru anul următor, va oferi oportunități suplimentare de dezvoltare.

Apel la implicarea societății civile și la aplicarea concretă a strategiei

În final, Nicușor Dan a insistat asupra necesității implicării active a cetățenilor și a societății civile în implementarea strategiei, asigurând sprijinul instituției prezidențiale pentru ca angajamentele asumate să se transforme în rezultate palpabile.

„România nu duce lipsă de strategii sau planuri de implementare”, a transmis președintele parlamentarilor. „Ceea ce contează este să le putem pune în practică – și în mine aveți un partener.”

Autor: Irina Marica
Foto: Presidency.ro