Cu ocazia celei de-a 36-a aniversări a Revoluției Române din decembrie 1989, care a marcat încheierea regimului comunist, atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan au transmis mesaje de comemorare pe parcursul weekendului. Cele două oficialități au subliniat importanța libertății câștigate și au reflectat la lecțiile trecutului pentru consolidarea democrației actuale.

Președintele Dan: Libertatea, strigătul unei națiuni răbdătoare

Nicușor Dan a folosit acest moment pentru a evidenția și necesitatea justiției în România, afirmând că doar cu soluționarea cazurilor importante din istoria recentă societatea românească poate avansa spre o democrație consolidată. „LIBERTATE! Acesta a fost strigătul clar al națiunii române în decembrie 1989. Strigătul celor care au trăit prea mult izolați, în teamă și sărăcie și care au decis că trebuie să-și recâștige demnitatea. Nu știau dacă vor reuși, dar știau că nu pot continua să trăiască în genunchi. Curajul lor a deschis drumul spre libertatea noastră”, a scris președintele pe rețelele sociale.

În mesajul său, Dan a criticat dur regimul comunist pentru „teroarea, minciunile și dezumanizarea” aplicate cetățenilor, dar și pentru cruzimea care a provocat moartea a peste o mie de oameni în timpul Revoluției. El a condamnat „patru decenii și jumătate de comunism” care au adus foamete, izolare economică, socială și intelectuală, distrugerea sistematică a libertăților și săvârșirea de abuzuri și crime, inclusiv împotriva celor mai vulnerabili. „A fost un regim care a disprețuit profund viața, demnitatea umană și drepturile fundamentale”, a insistat președintele.

Dan a mai denunțat suprimarea elitelor intelectuale, a opozanților politici, dar și a libertății religioase și a dreptului de a se aduna liber. „Ne închinăm în fața memoriei martirilor Revoluției și a tuturor celor care au suferit sub comunism. Le suntem recunoscători nu doar prin vorbe, ci prin angajamentul de a construi o Românie în care respectul pentru drepturi, libertăți fundamentale și demnitatea umană să fie realități, nu doar principii declarative. Libertatea câștigată atunci este responsabilitatea noastră, a tuturor, astăzi”, a concluzionat Nicușor Dan.

Președintele a lăudat, totodată, revoluționarii și toți cei care au rezistat regimului comunist înainte de 1989, avertizând că „fără decizii finale, fără asumarea răspunderii și fără justiția morală datorată victimelor și urmașilor lor, societatea rămâne vulnerabilă în fața manipulării, relativizării răului și denaturării memoriei.”

Premierul Bolojan: Sacrificiul victimelor dă sens libertății de azi

Și premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj marcat de solemnitate, dar și de reflecție asupra provocărilor prezente. „Comemorăm pe cei care au fost victime ale comunismului și pe cei care au avut curajul să se ridice împotriva unei dictaturi care a distrus vieți și a încălcat sistematic drepturile oamenilor. La 21 decembrie 1989, revolta începută la Timișoara a ajuns la București și a condus la prăbușirea regimului comunist. Datorită sacrificiului lor, România este astăzi o țară liberă, în care cetățenii pot vota, se pot exprima liber și își pot decide viitorul”, a declarat Ilie Bolojan în mesajul publicat duminică, 21 decembrie.

Șeful executivului a subliniat că România a revenit pe traseul democrației, în ciuda dificultăților existente. Printre provocările actuale se numără un context de securitate complex și probleme interne serioase, precum dezechilibrele bugetare și slăbiciunile structurale. „Soluțiile se regăsesc în responsabilitate, onestitate și decizii ferme. Dacă vom reuși să consolidăm încrederea oamenilor în stat, să punem finanțele publice în ordine și să susținem dezvoltarea economică într-un mod echilibrat, atunci vom putea spune că sacrificiul celor care au murit pentru libertate nu a fost în zadar”, a conchis Ilie Bolojan.

Revoluția din 1989: începutul sfârșitului unui regim

Revoluția Română a început în data de 16 decembrie 1989, la Timișoara, când protestele împotriva regimului dictatorial condus de Nicolae Ceaușescu au fost reprimare cu forța. Acestă reprimare brutală a intensificat nemulțumirea și demonstrațiile s-au extins rapidamente în întreaga țară. Pe 22 decembrie, Ceaușescu și soția sa, Elena, au părăsit Bucureștiul cu un elicopter, fiind ulterior arestați, judecați de un tribunal militar extraordinar și executați pe 25 decembrie, de Crăciun.

Evenimentele din perioada 16-25 decembrie s-au soldat cu peste 1.100 de victime decedate și aproximativ 3.300 de răniți. În 2011, Parlamentul României a instituit ziua de 21 decembrie ca Ziua comemorării victimelor comunismului, pentru a păstra vie memoria celor care și-au pierdut viața sau au suferit sub regimul opresiv.

Astfel, atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan au adus un omagiu profund sacrificiilor făcute pentru libertate și au reamintit angajamentul de a construi o Românie democratică, justă și respectuoasă cu drepturile fundamentale ale omului.

Foto: Nicușor Dan, sursă Facebook