Prim-ministrul României, Bolojan, pregătește ordine separate pentru a legisla măsurile fiscale respinse de Curtea Constituțională

Premierul Ilie Bolojan anunță ordonanțe separate pentru măsurile fiscale respinse de Curtea Constituțională
Guvernul României intenționează să elaboreze mai multe ordonanțe distincte pentru a reglementa măsurile fiscale ce făceau parte dintr-un proiect de lege inclus în al doilea pachet de reforme bugetare, dar care a fost parțial respins de Curtea Constituțională. Această mișcare vine după ce unele articole ale legii au fost declarate neconstituționale, iar autoritățile caută soluții pentru implementarea reformelor fiscale esențiale.
Reforma fiscală, fragmentată în mai multe acte normative
Inițial, coaliția de guvernare a propus un proiect unic care cuprindea numeroase măsuri fiscale importante, între care și impozitul pe filialele străine – o taxă menită să aducă venituri suplimentare la buget. Specialiștii în domeniul fiscal anticipau și alte creșteri de taxe începând cu anul 2026, pe lângă cele deja adoptate în primele două pachete legislative, precum cota de 16% pentru impozitul pe dividende și creșterea taxelor pe proprietate.
Șeful Guvernului, Ilie Bolojan, a declarat într-un interviu acordat jurnaliștilor HotNews că nu va fi posibilă includerea tuturor acestor măsuri într-o singură ordonanță. „Vor fi mai multe ordonanțe, pentru că nu putem să le ținem pe toate într-o singură ordonanță (...) Vor fi mai multe ordonanțe prin care vom așeza toate aceste lucruri,” a explicat premierul.
Decizia Curții Constituționale și efectele ei
Curtea Constituțională a constat neconstituționalitatea a trei articole din legea menită să stabilească măsuri pentru recuperarea și eficientizarea resurselor publice. Această lege a fost promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan prin procedură accelerată în Parlament. Problema principală a fost legată de includerea în text a expresiei „inclusiv pentru detectarea comportamentului ascuns prin utilizarea tehnicii poligraf”, considerată neconstituțională.
Acest verdict a determinat Guvernul să regândească forma în care vor fi adoptate măsurile fiscale importante care susțin reforma începerii unui mecanism mai eficient de colectare a veniturilor și combatere a evaziunii fiscale.
Măsuri fiscale noi și reforme instituționale
Proiectul original conținea o serie de taxe noi impuse de Guvern, având ca scop creșterea venitului public și o mai bună gestionare a fondurilor statului. Pe lângă acestea, actul normativ aborda și funcționarea anumitor instituții de stat, încercând să integreze reformele fiscale cu alinierea administrației la standarde moderne și eficiente.
Premierul Bolojan rămâne ferm pe poziție că noile măsuri fiscale sunt esențiale pentru stabilitatea bugetară și pentru dezvoltarea economică pe termen lung a României. În acest context, fragmentarea legislației prin ordonanțe separate vine ca o soluție pragmatică pentru depășirea obstacolelor juridice și politice întâlnite.
Perspective și așteptări pentru 2026
Analiștii fiscali prognozează că, dincolo de aceste măsuri, începând cu anul 2026 România ar putea vedea noi ajustări ale cotelor de impozitare, menite să susțină finanțele publice și să stimuleze o repartizare echitabilă a sarcinii fiscale. Aceste modificări vor continua să includă teme sensibile precum impozite pe dividende, proprietăți și eventual, ajustări suplimentare pentru entitățile străine ce operează pe piața locală.
Foto: Dreamstime
Iulian, România Insider
iulian@romania-insider.com













