Diferența considerabilă dintre voturile exprimate de juriu și cele ale telespectatorilor moldoveni a generat reacții puternice pe rețelele sociale. Rita Druță, cunoscută și sub denumirea de "Rita Engleză" pe platformele digitale, a exprimat dezamăgirea sa față de decizia juriului. A subliniat, de asemenea, că ea nu are vreo legătură cu stabilirea scorurilor, explicând pentru milioanele de urmăritori români că, de fapt, a fost doar un purtător de cuvânt care a citit pontajul, și că publicul din țara ei a dat punctaj maxim melodiei interpretate de Alexandra Căpitănescu.

Într-un mesaj video postat pe rețelele sociale, Rita a clarificat natura rolului său: „Persoana care anunță punctajul nu face parte din juriu și nu contribuie la rezultatele pe care le comunică. Ea este un purtător de cuvânt, efectiv un prezentator invitat să transmită punctajul.” Aceasta a dorit să elimine orice interpretare greșită legată de implicarea ei în controversele deciziei juriului.

Atunci când a văzut lista cu punctajele ce urmau a fi anunțate, Rita a fost profund șocată. Ea a descris starea sa la ora 03:17 dimineața ca fiind una de neliniște extremă: „Încă tremur și nu pot să îmi revin. Cu o oră în urmă s-a desfășurat Eurovisionul și am sentimente amestecate, pentru că o parte din mine plânge de bucurie că mi-am împlinit visul din copilărie. Îmi doream să prezint punctajul Moldovei la Eurovision. (…) Dar o altă parte din mine este extrem de dezamăgită. Ați văzut punctajul pe care l-am avut de prezentat și este important de menționat că cea care anunță scorul nu este implicată în juriu sau la stabilirea rezultatelor.”

Aflată în fața realității votului, experiența a fost una cu adevărat provocatoare. „Când am aflat rezultatul și am văzut că România a obținut doar 3 puncte, reacția mea a fost de șoc”, a declarat Druță. Impactul emoțional a fost atât de intens, încât a fost nevoită să se retragă pentru câteva momente, încercând să proceseze vestea. „L-am sunat pe directorul de la TeleRadio Moldova și i-am spus: «Scuzați-mă, dar nu pot să prezint asta. Nu pot să mă uit în fața camerei când România primește așa puțin, mai ales având o piesă atât de frumoasă în acest an».” A descris conflictul lăuntric al obligării de a anunța o decizie cu care nu se poate identifica, dar care provine din voința juriului, ca fiind „un adevărat iad”.

Cu toate că a avut un rol oficial, Margarita Druță a vrut să își exprime susținerea personală pentru melodia românească. „Cele 12 puncte ale mele merg spre România. Am fost alături de această melodie și sunt întristată de această situație.” A mai menționat că, deși înțelege natura non-politică a concursului, subliniind că nu ar trebui să își susții vecinii doar din motive geografice, diferența dintre voturile juriului și cele populare este evidentă. Că România a primit 12 puncte la votul publicului din Moldova demonstrează că „votul juriului nu reflectă opinia tuturor celor din țară care au votat”.

Această situație a generat un val de comentarii negative pe rețelele sociale, cu multe reacții corelate cu narațiuni promovate de propaganda rusă, amplificând conflictul și tensiunile existente. În plus, România a ales să acorde punctajul maxim reprezentanților Moldovei, ceea ce a evidențiat și mai bine discrepanța percepută între cele două voturi.

Aspecte esențiale

Cetățenii din Craiova și din alte colțuri ale României își îndreaptă atenția către evenimentele culturale și sociale din regiune, iar situații ca cea de la Eurovision generează adesea discuții intense în comunitate. Percepția publicului la nivel local este influențată de legăturile istorice și solidaritatea națională, iar astfel de decizii, chiar în context artistic, pot provoca frustrare. Aceasta este o tendință frecvent întâlnită în care rezultatele oficiale se deosebesc semnificativ de sentimentul popular. În aceste momente, este important să ne informăm din surse de încredere și să fim atenți la narațiunile care pot fi răspândite cu scopuri malițioase.