Educația STEM în România: progrese notabile și provocările ce trebuie depășite

La nivel european, planul strategic pentru educația STEM face parte din inițiativa „Uniunea Competențelor” lansată în martie 2025 și urmărește să oprească scăderea performanțelor în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) în școli. Totodată, obiectivul este de a încuraja un număr mai mare de elevi să studieze și să urmeze cariere în aceste domenii. România se situează oare pe traiectoria corectă în acest domeniu? Care sunt principalele obstacole și unde există spațiu pentru îmbunătățiri? Rapoartele recente oferă o imagine complexă a situației.

Obiectivele UE pentru 2030 în educația STEM

Planul STEM al UE stabilește pentru anul 2030 ținte clare: 45% dintre elevii din învățământul profesional median (VET) să fie înscriși în domenii STEM, cu un sfert dintre aceștia fiind fete; 32% dintre studenți la nivel terțiar să studieze domenii STEM, cu o reprezentare feminină de 2 din 5; și 5% dintre doctoranzi să se specializeze în domeniul TIC (tehnologia informației și comunicațiilor), cu cel puțin o treime reprezentând femei.

Cum stă România la nivel înalt?

România se apropie de aceste obiective în ceea ce privește învățământul superior în domeniul STEM, însă numărul profesioniștilor pregătiți rămâne insuficient în raport cu cererea mare anunțată pe piața muncii.

În 2023, 30,9% dintre studenții înscriși într-un program universitar STEM proveneau din România, depășind media UE de 26,9%. În plus, 37,4% dintre aceștia erau femei, un procentaj semnificativ mai mare decât media europeană de 32,2%. Aceste cifre reflectă nu doar o tradiție istorică a studiului disciplinelor STEM, dar și influența semnificativă a sectorului IT, existența școlilor cu profil matematică-științe și diversitatea programelor universitare dedicate STEM, alături de respectul acordat carierelor din aceste domenii.

Performanțe și competiții STEM în România

Rezultatele echipelor românești în numeroase olimpiade internaționale STEM sunt deseori mediatizate, iar competițiile în aceste domenii au câștigat popularitate în ultimii ani. Un exemplu important este First Tech Challenge România, cea mai mare competiție de robotică pentru liceeni, organizată încă din 2016 de Asociația Nation through Education. Competiția oferă participanților șansa de a învăța programare, management de proiect, rezolvare de probleme și multe alte abilități practice, inclusiv proiectarea și operarea roboților. Până în 2023, au fost implicați peste 13.000 de elevi și 2.000 de cadre didactice, iar regulile sunt aprobate de Ministerul Educației.

Pe plan internațional, România s-a clasat pe locul 15 în Indicele CEE 2025 de Excelență în Educația STEM, realizat de organizația americană Center for Excellence in Education, pe baza rezultatelor obținute la principalele olimpiade STEM. Cu toate acestea, acest clasament reflectă performanța doar a unui mic grup de elevi excepționali, neacoperind întreaga populație școlară.

Provocări structurale persistente

Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă lipsa abilităților de bază în rândul elevilor români, în special la matematică și științe. Raportul OECD din 2025 arată că aproape jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază în matematică, citire sau științe, procentaje mult mai ridicate decât media UE. De asemenea, doar un procent mic dintre elevi demonstrează niveluri avansate în aceste domenii.

Aceste carențe contribuie la rate crescute ale abandonului școlar – aproape unul din patru elevi renunță la liceu, fenomen accentuat în special în mediul rural și în comunitățile defavorizate. În plus, studii recente indică și un deficit major în competențele digitale la 14 ani: 74% dintre elevi nu au nivelul necesar de alfabetizare în IT, departe de ținta europeană de sub 15% la acest indicator până în 2030.

La nivel universitar, România înregistrează doar 19 absolvenți STEM la fiecare 1.000 de persoane între 20 și 29 de ani, sub media UE de 22,4. Doctoranzii în domeniul TIC reprezintă 4,5% din total, peste media UE, dar încă sub ținta de 5%.

Inițiative și reforme pentru îmbunătățire

Pentru a contracara aceste vulnerabilități, au fost lansate diverse proiecte și reforme, cum ar fi proiectul „România Educată”, reformele din Raportul QX și prioritățile din programul de guvernare 2025-2028. Accentul este pus pe pregătirea mai bună a cadrelor didactice și dezvoltarea profesională continuă.

Raportul UE semnalează persistarea focusului excesiv pe teorie și lipsa aplicațiilor practice în predare, agravate de insuficiența formării profesorilor în metode pedagogice moderne, precum învățarea prin proiect sau investigativă. De asemenea, un număr semnificativ de profesori STEM au vârste peste 50 de ani, ceea ce ridică problema înlocuirii acestora în viitorul apropiat.

În 2023, salariile profesorilor au crescut cu aproximativ 25% după proteste și greve, dar nivelul lor rămâne sub media OECD, ceea ce afectează atractivitatea acestei profesii. Totodată, sunt planificate mentorate structurate și îmbunătățirea evaluării interne a profesorilor pentru a susține perfecționarea metodei didactice.

Investiții în infrastructură

Un alt pas important este dotarea școlilor cu laboratoare moderne. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost alocate fonduri pentru echiparea a 1.093 de licee cu 1.400 de laboratoare inteligente, dotate cu tehnologie digitală pentru clase STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică). De asemenea, se implementează proiecte de digitalizare în peste 5.800 instituții de învățământ, precum și programe de formare în pedagogia digitală pentru 100.000 de profesori din învățământul preuniversitar.

Oferta educațională și cerințele pieței muncii

Viitorul angajării în domenii de înaltă tehnologie în România arată promițător, cu creșteri anticipate semnificative până în 2035. Școala profesională și tehnică a început să integreze tot mai multe specializări STEM. În 2023, 36% dintre elevii din VET erau înscriși în asemenea domenii, un procent similar cu media UE și cu o prezență feminină de 36,4%, peste media europeană. Pentru a răspunde cerințelor industriei, au fost introduse calificări noi, precum „electrician pentru sisteme fotovoltaice” sau „operator roboți industriali”.

În concluzie, România a făcut pași remarcabili în promovarea educației STEM, însă rămân provocări semnificative în ceea ce privește competențele de bază, pregătirea profesorilor și echiparea școlilor. Continuarea reformelor și investițiilor este crucială pentru a asigura competitivitatea tinerilor români în economia digitală și tehnologizată a viitorului.

Foto: Wittayayut Seethong | Dreamstime.com
Autor: Simona – simona@romania-insider.com