România se numără printre țările europene unde rezervele de apă dulce se diminuează într-un ritm îngrijorător, potrivit unei analize realizate de cercetători de la University College London (UCL), în colaborare cu publicația The Guardian și organizația Watershed Investigations. Studiul acoperă o perioadă extinsă, între anii 2002 și 2024, și se bazează pe date obținute prin sateliți care monitorizează schimbările câmpului gravitațional al Pământului.

Cum se monitorizează resursele de apă cu sateliți?

Apa are o masă semnificativă, iar variațiile nivelurilor subterane, ale râurilor, lacurilor, umidității solului sau chiar ale ghețarilor se reflectă în datele gravitaționale captate din spațiu. Astfel, sateliții pot estima, practic, câtă apă este stocată în diferite regiuni ale globului, oferind un instrument precis pentru urmărirea evoluției resurselor de apă terestre.

Disparități regionale foarte clare

Rezultatele studiului indică o crasă dezechilibru climatic la nivel european. În timp ce nordul și nord-vestul continentului, în special Scandinavia, porțiuni din Regatul Unit și Portugalia, devin tot mai umede, zone extinse din sud și sud-est – inclusiv regiuni din Regatul Unit, Spania, Italia, Franța, Elveția, Germania, România și Ucraina – se confruntă cu o secetă accentuată și o reducere rapidă a rezervelor de apă.

Scăderea rezervelor subterane

Cercetătorii au separat datele referitoare la apa subterană din totalul stocului terestru de apă, constatând că și acestea înregistrează aceeași tendință de scădere. Această descoperire este importantă, deoarece apele subterane reprezintă o resursă vitală pentru Europa, asigurând 62% din alimentarea cu apă potabilă publică și 33% din necesarul agricol în anul 2022, în statele membre ale Uniunii Europene.

Context climatic și avertismente

Profesorul Mohammad Shamsudduha, expert în criza apei și reducerea riscurilor la UCL, a subliniat corelația clară între datele privind stocurile de apă terestră și schimbările climatice globale. „Nu mai vorbim doar despre limitarea încălzirii la 1,5°C; ne îndreptăm spre o creștere a temperaturii medii globale de 2°C peste nivelurile preindustriale, iar efectele sunt deja vizibile”, a punctat el.

Răspunsul Comisiei Europene: strategie pentru reziliența apei

În fața acestei crize, Comisia Europeană a elaborat o strategie de gestionare a apei care să consolideze o economie „inteligentă în utilizarea apei”. Printre obiectivele principale se numără creșterea eficienței consumului de apă cu cel puțin 10% până în 2030. Această măsură este cu atât mai importantă cu cât pierderile în rețelele de distribuție variază între 8% și 57% în statele UE, iar modernizarea infrastructurii și reducerea scurgerilor sunt esențiale pentru asigurarea unui acces sustenabil la apă.

Cu toate că România face parte dintre țările afectate de diminuarea gravă a rezervelor de apă, strategii integrate și politici eficiente pot contribui la o gestionare mai responsabilă și la adaptarea la schimbările climatice, evitând astfel consecințe severe pe termen mediu și lung.

Foto: Ahmad Marzuky | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com