Potrivit reglementărilor adoptate, toate documentele legislative și actele parlamentare vor fi redactate și adoptate doar în limba română. Traducerea în alte limbi se va face doar „dacă este cazul”, eliminând astfel necesitatea de a prezenta și traduce proiectele în limba rusă, așa cum se practică în prezent. Această schimbare are rolul de a simplifica procesul legislativ, de a reduce volumul de muncă al traducătorilor și de a accelera adoptarea și publicarea legilor, care au suferit întârzieri majore, în special din cauza insuficienței specialiștilor disponibili. În prezent, reglementările stipulează că actele legislative trebuie să fie prezentate în română alături de o traducere în rusă, permițând deputaților să își expună propunerile în limba rusă, cu obligația secretariatului de a asigura traducerea corespunzătoare.

Această decizie se încadrează în cadrul unei dezbateri lingvistice și identitare care durează în Republica Moldova. În martie 2023, Parlamentul a adoptat o lege prin care termenul „limba moldovenească” a fost înlocuit cu „limba română” în toate documentele legale, inclusiv în Constituție, aplicând o hotărâre a Curții Constituționale din 2013. Această hotărâre a stabilit că textul Declarației de Independență, care afirmă limba română ca limbă oficială, prevalează față de Constituția din 1994, care indica „limba moldovenească” ca limbă oficială. Această unificare legislativă este văzută ca un pas semnificativ în distanțarea față de trecutul sovietic și în armonizarea cu valorile europene.

Măsuri pentru Întărirea Stabilității Parlamentare

Pe lângă modificările lingvistice, noul Cod de funcționare a Parlamentului introduce măsuri menite să combată „turismul politic”, o problemă care a afectat stabilitatea legislativului de-a lungul timpului. Aceste prevederi stipulează că deputații care decid să părăsească o fracțiune nu vor putea adera ulterior la o altă fracțiune. De asemenea, este interzisă formarea de fracțiuni de către partide care nu au reușit să obțină mandate în urma alegerilor sau care au fost condamnate sau declarate ilegale. Aceste reguli sunt menite să asigure integritatea și coerența politică, prevenind manevrele ce ar putea destabiliza majoritățile parlamentare și afecta încrederea publicului. Proiectul introduce, de asemenea, noi mecanisme de interacțiune, precum „Ora Guvernului” și „Ziua Opoziției”, pentru a facilita colaborarea și discuțiile dintre executiv și legislativ, oferind un cadru clar pentru schimburile de idei.

Poziții Disidente și Controverse Lingvistice

Chiar și în contextul acestor schimbări, unii deputați continuă să folosească exclusiv limba rusă în timpul deliberărilor parlamentare, provenind în special din fracțiunile Partidului Comuniștilor și ale socialiștilor. Un exemplu relevant este Diana Caraman, care face parte din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a fost asociată anterior cu Marina Tauber, o figură apropiată oligarchului fugit Ilan Șor, în diverse manifestări publice.

Diana Caraman a declarat public că nu va folosi limba română în Parlament, stipulând că acest lucru depinde de recunoașterea limbii de stat ca „moldovenească”. Ea a afirmat: „Până când nu veți accepta că limba este moldovenească, voi folosi limba de comunicare interetnică”, poziție pe care o menține în toate intervențiile sale parlamentare, rostește doar în limba rusă. Această atitudine a generat tensiuni, cum ar fi incidentul din martie 2026, când șefa Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a refuzat să îi răspundă în rusă și a solicitat un traducător, alegând să comunice în engleză, subliniind respectul pentru limba română și pentru Constituția Republicii Moldova. De asemenea, în octombrie 2023, Caraman nu a fost acceptată la dezbateri electorale organizate de televiziunea publică, din cauza insistenței de a vorbi în rusă, invocând o încălcare a drepturilor sale.

Legătura Dianei Caraman cu Marina Tauber aduce un plus de complexitate în acest context. Tauber, fostă deputată, a fost condamnată pe 30 septembrie 2025 la șapte ani și jumătate de închisoare pentru falsificarea rapoartelor de finanțare electorală și primirea de fonduri ilegale din partea unui grup criminal organizat, fiind dată în urmărire internațională după fugă în Rusia. Aceasta se află sub sancțiuni din partea Uniunii Europene, Statelor Unite și Canadei, din cauza implicării în destabilizarea Republicii Moldova și a colaborării cu Ilan Șor pentru a promova interesele Kremlinului. În mai 2024, Tauber a obținut cetățenia rusă.

De reținut

Din punctul de vedere al unui cetățean român, evoluțiile recente din Republica Moldova, în special cele referitoare la statutul limbii române, sunt urmărite cu mare interes. Decizia de a stabili limba română ca unică limbă de lucru în Parlamentul de la Chișinău reprezintă un atac de reafirmare a identității naționale și o confirmare a legăturilor culturale și istorice puternice dintre cele două state. Aceste inițiative subliniază o tendință de distanțare de influențele externe și de consolidare a parcursului european al Republicii Moldova. Este esențial ca publicul din România să conștientizeze că aceste reforme legislative nu sunt doar administrative, ci poartă și o semnificație simbolică profundă, reflectând aspirațiile unei națiuni. Pentru a rămâne bine informați, este indicat să urmăriți știrile din surse de încredere care reflectă evenimentele din Republica Moldova, având în vedere și contextul geopolitic regional.