România confirmă creșterea economică din T3, susținută în special de construcții și agricultură

Biroul Național de Statistică din România a confirmat o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,6% în trimestrul al treilea al anului (T3), echivalentă cu un avans anual ajustat de 1,2% conform metodei volumului înlănțuit (CLV) folosită de Eurostat. Aproape jumătate din această creștere s-a datorat unei activități excepționale în sectorul construcțiilor. La acestea s-au adăugat efectele pozitive de bază din agricultură, cauzate de recoltele slabe din anul precedent, precum și o ușoară redresare în industrie.

Evoluții pozitive în detaliu în T3

Analiza amănunțită a datelor privind PIB-ul din T3 a evidențiat mai multe tendințe optimiste: o redresare modestă a cererii interne, atât în consum, cât și în investiții, după două trimestre dificile marcate de incertitudini. În plus, ponderea importurilor nete în consumul intern a atins cel mai scăzut nivel din 2020 până acum, ceea ce indică o reducere a dependenței de bunurile externe. De asemenea, sectorul industrial a contribuit în mod neașteptat pozitiv la evoluția PIB-ului, o excepție în peisajul creșterii economice reduse.

Situația pe primele nouă luni și perspectivele pe întreg anul

Pentru intervalul ianuarie — septembrie, economia României a crescut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, sau 1,5% ajustat în termeni CLV, o cifră mai relevantă pentru prognozele anuale. Dacă în ultimul trimestru (T4) se va înregistra o contractare economică de 2% față de trimestrul precedent — după o scădere de 0,2% în T3 — creșterea anuală totală se va situa în jurul valorii de 1%. Acest rezultat ar fi ușor superior avansului de 0,9% din 2024, dar rămâne o performanță modestă, situând România printre economiile cu cea mai slabă evoluție din regiune, cu puține perspective de îmbunătățire notabilă în 2026.

În termeni nominali, PIB-ul României a crescut cu 9,2% anual, ajungând la aproximativ 516 miliarde RON (circa 101 miliarde euro), luând în calcul un deflator al PIB-ului de 7,5%, reflectând inflatia industrială și a consumului. Aceasta a contribuit la reducerea ponderii datoriei publice raportată la PIB, care a fost revizuită recent la 58,3% la finalul lunii septembrie, față de 59,7% comunicat anterior de Ministerul Finanțelor.

Contribuțiile sectoriale la creșterea în T3

Cel mai important motor al creșterii economice din trimestrul trei a fost sectorul construcțiilor, care a adăugat 0,8 puncte procentuale creșterii PIB, datorită unei valori adăugate cu 12,1% mai mari față de anul precedent. Agricultură a înregistrat un avans impresionant de 9,2% anual, revenind după un declin profund de 14,7% observat în aceeași perioadă a anului anterior, contribuind cu aproape 0,6 puncte procentuale la creștere. Industria a afișat o performanță ușor pozitivă (+1,1% anual), aducând o contribuție marginală de 0,2 pp, dar semnificativă în contextul general al creșterii economice reduse.

Redresarea cererii interne

Pe partea cererii interne, aceasta a înregistrat cea mai puternică creștere anuală din ultimele trei trimestre, avansând cu 1,4% în T3, după o scădere severă de 2,1% în primele două trimestre – cea mai accentuată contracție după perioada pandemiei. Investițiile (formarea brută de capital fix) au înregistrat o creștere solidă de 3,2%, ceea ce a contribuit cu aproape 1 punct procentual la creșterea cererii interne. Această evoluție indică o recuperare importantă după trimestrul I și II, când investițiile au suferit scăderi anuale.

Consumul populației a cunoscut, de asemenea, o temperată, dar semnificativă creștere de 0,8% în T3, după o contracție temporară în trimestrul I (-0,6%) și o creștere modestă în T2 (+0,2%). Consumul a adus o contribuție de aproape 0,6 puncte procentuale la avansul cererii interne.

Importuri nete în scădere semnificativă

Un alt semnal pozitiv vine din reducerea semnificativă a importurilor nete de bunuri și servicii ca procent din cererea internă. Acestea au scăzut la doar 3,7% în T3, față de 5,8% în trimestrul precedent și peste 6% în primele două trimestre ale anului. Această diminuare indică o creștere a contribuției producției interne la consumul și investițiile României.

În concluzie, economia României a evidențiat în trimestrul al treilea un ritm modest, dar solid, de creștere, susținut în special de construcții și agricultură. Îmbunătățirea cererii interne și evoluțiile favorabile ale prețurilor și datoriei publice conturează un tablou economic echilibrat, însă cu perspective limitate de accelerare pe termen scurt.

Redactat de Iulian, pentru Romania Insider

Foto: Antonyesse / Dreamstime.com