România pregătește noi reactoare nucleare pentru a alimenta proiectul Gigafabricii AI din Marea Neagră

România pregătește noi reactoare nucleare pentru a alimenta proiectul Gigafabricii AI din Marea Neagră

România se pregătește să alimenteze proiectul Black Sea AI Gigafactory cu noi reactoare nucleare

România a conturat un plan ambițios prin care mai mult de 80% din capacitatea de producție electrică a noilor reactoare nucleare va fi dedicată susținerii proiectului Black Sea AI Gigafactory, un centru masiv destinat acceleratoarelor de inteligență artificială (AI), potrivit informațiilor oficiale comunicate de guvern.

Noi reactoare nucleare și puterea dedicată proiectului AI

Țara noastră a asigurat deja finanțarea și parteneriatele necesare pentru construcția unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, care vor avea o capacitate instalată totală de 1.400 MW. De asemenea, este în derulare dezvoltarea la Doicești a unui reactor modular de mici dimensiuni (SMR) cu o putere de 462 MW. Din această capacitate combinată, aproximativ 1.500 MW ar urma să alimenteze un ansamblu de 100.000 de acceleratoare AI, care vor fi găzduite în cadrul Black Sea AI Gigafactory.

Conform unui memorandum aprobat recent, pe 27 noiembrie, proiectul prevede instalarea acceleratorilor în două locații strategice: Cernavodă (prima fază) și Doicești (faza a doua). Acestea au fost selectate datorită avantajelor oferite în ceea ce privește infrastructura energetică și digitală, precum și accesul la rețele de conectivitate internațională. Această inițiativă poziționează România drept un hub european important pentru calculul de înaltă performanță, folosind energie nucleară curată și fără emisii de carbon.

Ministerul Energiei, coordonator principal al proiectului

Deși proiectul Black Sea AI Gigafactory a fost anunțat anterior, guvernul a desemnat acum Ministerul Energiei să devină principalul coordonator responsabil cu planificarea amplasamentelor fabricii, identificarea surselor de energie, conectarea la rețea și relația cu entități cheie europene. Printre acestea se numără EuroHPC Joint Undertaking (EuroHPC JU), o inițiativă public-privată ce vizează consolidarea poziției Europei ca lider global în supercalcul, precum și Comisia Europeană.

Ministerele Energiei și Finanțelor au primit mandat să coordoneze, să pregătească și să negocieze cu toate părțile interesate – din mediul public, privat, academic și cercetare – în vederea realizării acestui proiect.

Un concurs european pentru finanțare și dezvoltare

România concurează cu alte state membre pentru găzduirea acestor centre performante, mizând pe accesarea unor fonduri europene care pot contribui cu până la 35% din cheltuielile totale de capital (CAPEX). Costul estimativ al proiectului Black Sea AI Gigafactory se ridică la 4-5 miliarde de euro, iar realizarea sa este preconizată până la sfârșitul anului 2028. Restul finanțării va fi asigurat prin parteneriate private, bănci naționale de dezvoltare – în cazul țării noastre, Banca de Dezvoltare și Investiții – și investitori instituționali.

Pentru sprijin tehnic, guvernul român a transmis o solicitare oficială Băncii Mondiale, cu care a discutat deja în cadrul reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale din luna octombrie.

Energia nucleară, un vector strategic pentru tehnologiile de vârf

Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, tot mai multe companii din sectorul tehnologic aleg sursele nucleare pentru alimentarea centrelor de date și AI, datorită capacității de furnizare a energiei curate nonstop. Aceeași tendință este observată și în industrii precum petrochimia sau criptomonedele, care necesită surse stabile și prietenoase cu mediul.

Sectorul nuclear românesc, reprezentat de compania Nuclearelectrica (BVB: SNN), are o tradiție solidă în funcționarea sigură și este susținut de stat. Astfel, energia nucleară contribuie cu peste 17% în consumul energetic național, reprezentând o resursă cheie pentru obiectivele strategice.

În plus, România colaborează cu Statele Unite pentru dezvoltarea centralei modulare de la Doicești, în baza unui Acord Interguvernamental de cooperare.

Având la bază aceste planuri și resurse energetice puternice, România își reafirmă ambiția de a deveni un pilon important în infrastructura europeană pentru inteligența artificială și tehnologiile digitale de ultimă generație.


Foto: Pavel Kachanau | Dreamstime.com
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Radu Ene

Radu Ene are 36 de ani și este vocea principală din spatele azi în Craiova. Originar din cartierul 1 Mai și absolvent de Jurnalism la Universitatea din Craiova, Radu este cunoscut pentru stilul său direct, onest și conectat la realitatea orașului. Cu microfonul în mână și camera aproape, relatează zilnic din teren, fie că e vorba de știri locale, povești din comunitate sau interviuri cu oameni care schimbă orașul în bine. Crede că jurnalismul loc…