Alături de România, declarația a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria. Această inițiativă coordonată apare în contextul unor negocieri intense la nivel european, în care marii contribuabili, precum Germania, Olanda, Suedia, Austria și Franța, propun direcționarea fondurilor spre domenii precum digitalizarea și apărarea, în detrimentul proiectelor de coeziune.

Prioritățile bugetare în cadrul european

Bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 este estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, corespondent cu circa 1,26% din venitul național brut al UE. Această sumă considerabilă, cu aproximativ 10% mai mult decât propunerea inițială a Comisiei Europene, subliniază ambiția de a întări suveranitatea Europei și de a îmbunătăți competitivitatea și reziliența sa. Totuși, chiar și cu această creștere a bugetului total, există proiecții care sugerează reduceri în termeni reali pentru politicile de coeziune și agricultură, sectoare care se tem că vor suporta cele mai mari tăieri.

Președintele Nicușor Dan a relevat că aceste direcții strategice sunt afectate de propunerile de reducere a finanțărilor, chiar în condițiile unei expansiuni a bugetului Uniunii. De exemplu, Fondul de Coeziune a înregistrat o reducere semnificativă de 45% pentru perioada 2021-2027, în ciuda faptului că alocările pentru regiunile mai puțin dezvoltate au fost în mare măsură compensate din alte surse alternative.

Rolul politicilor de coeziune și agricole

Politica de coeziune și politica agricolă comună sunt elemente fundamentale prin care Uniunea Europeană sprijină investiții esențiale. Aceste investiții includ dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea condițiilor agricole, stimularea dezvoltării comunităților, crearea de locuri de muncă și estomparea disparităților economice. În cazul României, certitudinea că fondurile europene sunt „esențiale pentru modernizare și dezvoltare” subliniază impactul semnificativ asupra investițiilor publice din țară.

Grupul „Prietenii Coeziunii” subliniază că aceste politici tradiționale constituie piloni esențiali ai proiectului european, având un rol crucial în promovarea convergenței economice, creșterii și securității alimentare. Oana Țoiu a evidențiat că o alocare suficientă în aceste domenii este vitală și pentru atingerea noilor obiective, precum creșterea competitivității.

Bugetul trebuie să abordeze noi provocări

Președintele Nicușor Dan a reiterat importanța ca Uniunea Europeană să reacționeze rapid la noile provocări globale, precum securitatea, energia și competitivitatea economică. În acest sens, România susține un buget european „ambițios și echilibrat”, capabil să asigure atât noile priorități strategice, cât și politicile tradiționale recunoscute pentru eficiența lor.

Referitor la competitivitate, președintele României a afirmat că resursele europene ar trebui distribuite conform principiului excelenței. Totuși, implementarea acestuia trebuie să contribuie la creșterea competitivității în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, favorizând o dezvoltare economică echitabilă și inclusivă pentru toate statele membre.

Solidaritate și perspective pentru viitor

România se angajează să colaboreze constructiv la conturarea viitoarei arhitecturi bugetare a Uniunii, asigurându-se că aceasta va fi echilibrată și favorabilă dezvoltării tuturor statelor membre. Președintele Dan a exprimat recunoștință liderilor europeni care sprijină această inițiativă, subliniind totodată că solidaritatea și coeziunea trebuie să rămână valori fundamentale ale Uniunii.

Declarația comună va fi prezentată oficial în cadrul întâlnirii miniștrilor pentru afaceri europene și va fi inclusă în discuțiile viitorului Consiliu European. Grupul „Prietenii Coeziunii” își exprimă deschiderea pentru dialogul privind introducerea unor noi resurse proprii în bugetul Uniunii, cu condiția ca acestea să fie „veritabile” și să nu impună o povară excesivă asupra bugetelor naționale. Se discută și despre o contribuție din profiturile marilor companii tehnologice ca o opțiune pentru noile surse de venituri proprii.

De reținut

Pentru Craiova și întreaga Oltenie, accesul la fonduri europene adecvate pentru coeziune și agricultură este crucial. Locuitorii din zonă subliniază frecvent că aceste resurse sunt vitale pentru modernizarea infrastructurii, de la drumuri la îmbunătățiri ale sistemelor de irigație, fiind un suport esențial pentru agricultorii locali. Frustrarea apare atunci când întârzierile sau birocrația excesivă afectează accesul la aceste fonduri, având un impact direct asupra proiectelor de dezvoltare. Este esențial ca autoritățile locale și naționale să continue să lupte pentru o finanțare robustă, iar noi, ca cetățeni, să rămânem informați și să cerem transparență. Un sfat util este să urmăriți anunțurile primăriei și ale consiliului județean pentru informații despre sesiuni de informare privind programele europene, acestea oferind perspective directe asupra oportunităților viitoare.