Investițiile publice-record de 8% din PIB în 2026, un impuls esențial pentru creșterea economică a României

România se pregătește pentru un salt semnificativ în planurile de investiții publice în anul 2026, când acestea vor atinge un nivel-record de aproximativ 8% din PIB. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru Ziarul Financiar, pe 13 noiembrie, că această creștere excepțională a investițiilor ar putea compensa efectele negative ale măsurilor de consolidare fiscală, sprijinind astfel o expansiune economică mai solidă în anul viitor. În anul 2025, România se așteaptă la o creștere economică modestă, sub 1%.

Un impuls temporar, dar de mare amploare pentru economie

Dăianu subliniază că nivelul ridicat al investițiilor, posibil doar prin absorbția completă a fondurilor disponibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, va reprezenta un stimul temporar, dar crucial pentru economia românească. „Aceste investiții publice, echivalente cu aproximativ 8% din PIB, sunt o situație unică pentru România. Vor atinge un vârf în 2026”, a explicat el. Președintele Consiliului Fiscal adaugă că, dacă acest volum semnificativ de investiții va reuși să contrabalanseze efectele reductive generate de diminuarea deficitului bugetar, rezultatul final va fi o evoluție mai bună a economiei în 2026 comparativ cu anul în curs.

Contextul global fragil influențează perspectivele interne

Pe fondul unui mediu internațional marcat de tensiuni geopolitice accentuate și o tendință generală spre contracție în economia mondială, aceste investiții finanțate din fonduri europene pot deveni principala sursă internă de creștere în 2026, după cum punctează Dăianu. Într-un astfel de context incert, aceste resurse financiare suplimentare vor juca un rol esențial în menținerea ritmului de dezvoltare economică al României.

Prioritatea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene

Planurile investiționale pentru anul 2026 se bazează în principal pe proiecte majore de infrastructură, finanțate prin mecanisme europene, cu un accent special pe Planul Național de Redresare și Reziliență. Economiștii avertizează însă că unul dintre riscurile-cheie rămâne capacitatea relativ scăzută a României de a absorbi rapid aceste fonduri. Totuși, progresele recente în acest domeniu sporesc optimismul pentru o absorbție mai eficientă în anul viitor.

Provocările după încetarea finanțărilor excepționale

Daniel Dăianu avertizează că, după 2026, când valul excepțional de finanțare europeană se va estompa, economia românească va resimți un șoc. În absența unor noi influxuri majore de capital din partea Uniunii Europene, responsabilitatea susținerii creșterii economice va reveni în mod tot mai clar sectorului privat.

Pentru a stimula investițiile pe termen lung, întreprinderile vor avea nevoie de predictibilitate, resurse financiare adecvate și, foarte important, de stabilitate geopolitică. „Dispariția acestui val de finanțare europeană va transfera povara creșterii economice pe umerii sectorului privat”, avertizează Dăianu. „Sectorul privat are nevoie însă de condiții clare, fonduri suficiente și o stabilitate geopolitică consolidată pentru a iniția și susține investiții.”

Concluzii

Investițiile publice-record preconizate pentru anul 2026 oferă României o oportunitate rară de a stimula creșterea economică într-un context global dificil. Totuși, aceasta reprezintă o soluție temporară, iar provocarea reală va consta în capacitatea economiei de a se adapta după încetarea finanțărilor europene masive. Succesul pe termen lung va depinde în mare măsură de măsurile adoptate pentru a crea un mediu propice investițiilor private și de modul în care România va gestiona riscurile externe și interne.

iulian@romania-insider.com
Foto: Ruletkka/Dreamstime.com