Percepția românilor asupra economiei este puternic marcată de teamă și neîncredere, arată primul Sondaj Economic Lunar (SEL) realizat de Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP). Pe fondul recesiunii tehnice și al inflației ridicate, indicatorii de încredere și așteptări pentru viitor sunt la niveluri extrem de scăzute.

Pentru cititorii din Craiova și Oltenia, aceste date descriu un climat general de nesiguranță economică la nivel național, care se resimte și în bugetele familiilor de aici.

Context: recesiune tehnică și inflație persistentă

La scurt timp după ce Institutul Național de Statistică a publicat cifrele care confirmă intrarea României în recesiune tehnică și menținerea unei inflații ridicate la alimente și servicii destinate populației, IRSOP, prin SEL, vine cu o radiografie detaliată a percepțiilor economice.

Specialiștii institutului vorbesc despre „semnale ascunse și tendințe probabile”, subliniind că rezultatele ar trebui să fie un serios semnal de alarmă pentru decidenții politici de la București.

Încrederea în economie, la un nivel foarte jos

Indexul de încredere în creșterea economică

IRSOP arată că:

• Indexul de încredere în creșterea economiei și a bunăstării materiale:
  • pe termen scurt (1 an) este de 33 pe o scară de la 1 la 100;
  • pe termen mai lung (5 ani) este de 45.

Un nivel de peste 50 de puncte semnalează optimism, în timp ce sub 50 indică pesimism. Ambele valori se află mult sub pragul de optimism, ceea ce arată un nivel foarte ridicat de deprimare și pesimism economic în rândul populației.

Conform explicațiilor IRSOP, indexul pentru termen scurt este calculat pe baza așteptărilor privind „situația economică personală peste un an” și „situația generală a populației peste un an”. Pentru termenul lung, indexul se bazează pe așteptările privind „situația economică a populației peste 5 ani”. În ambele cazuri, indexul de distribuție ia în calcul jumătate din cei care spun că situația rămâne neschimbată, plus cei care cred că va fi mai bună.

Consumatorii își restrâng cheltuielile

Atunci când oamenii se simt nesiguri și lipsiți de încredere:

• sunt atenți la fiecare leu cheltuit;
• reduc investițiile;
• taie din cumpărăturile de zi cu zi;
• amână sau renunță la achizițiile importante.

IRSOP avertizează că retragerea gospodăriilor din zona cheltuielilor pune în pericol rolul consumului drept motor al creșterii economice. Un alt risc semnalat este lipsa de apetit investițional din partea investitorilor într-o țară dominată de pesimism economic.

Situația economică actuală resimțită de populație

Cum se simt românii față de anul trecut

Întrebați cum o duc financiar acum, comparativ cu anul trecut, respondenții au răspuns astfel:

• „la fel” – 29%
• „mai bine” – 10%
• „mai puțin bine” – 61%

În ceea ce privește percepția asupra nivelului general de trai în România, față de acum un an:

• „a rămas la fel” – 11%
• „a crescut” – 7%
• „a scăzut” – 82%

Cumpărăturile de zi cu zi, tăiate în multe gospodării

La întrebarea legată de consumul zilnic, față de anul trecut, rezultatele sunt:

• cumpără „la fel” – 30%
• cumpără „ceva mai mult” – 10%
• cumpără „ceva mai puțin” – 60%

IRSOP sintetizează faptul că o treime dintre gospodării cumpără acum mai puțin decât anul trecut. Cei aproximativ 10% care își permit să cumpere mai mult nu pot acoperi „golul” creat de cei 60% care reduc cheltuielile.

Pentru economia națională – Craiova și Oltenia incluse – această retragere a gospodăriilor din zona consumului înseamnă o presiune suplimentară asupra creșterii economice.

Așteptările pentru viitor: mai mult pesimism decât speranță

Peste un an

Întrebați cum anticipează că vor sta financiar peste un an, respondenții au indicat:

• „la fel” – 21%
• „mai bine” – 25%
• „mai puțin bine” – 54%

În ceea ce privește nivelul de trai general în România peste un an:

• „la fel” – 14%
• „mai bun” – 19%
• „mai rău” – 67%

Peste 5 ani

Când vine vorba despre nivelul de trai general peste cinci ani:

• „la fel” – 8%
• „mai bun” – 41%
• „mai rău” – 41%
• „nu știe” – 10%

Pe termen lung, populația este împărțită între așteptări de îmbunătățire și teamă de deteriorare, în timp ce o parte semnificativă nu are nicio opinie clară.

Inflația: aproape toți se așteaptă la scumpiri

Așteptări privind evoluția prețurilor

În următoarele 12 luni, la întrebarea dacă prețurile vor rămâne la fel, vor crește sau vor scădea, răspunsurile au fost:

• „rămân la fel” – 12%
• „cresc” – 78%
• „scad” – 10%

Pentru cei care cred că prețurile vor urca, IRSOP a calculat o mediană a estimărilor: dacă astăzi cineva cheltuie 100 de lei la magazin, aceleași cumpărături sunt percepute ca ajungând la 150 de lei peste un an.

Institutul precizează că această mediană nu este o prognoză în sine, ci exprimă, prin magnitudine, intensitatea subiectivă a îngrijorării – un reper util pentru comparații ulterioare.

Efectele așteptărilor inflaționiste

Potrivit IRSOP:

• așteptările inflaționiste sunt prezente la 78% din populația adultă;
• atunci când oamenii sunt convinși că prețurile vor crește, cer creșteri salariale acum, ceea ce întreține inflația;
• economiștii numesc aceste așteptări „profeții auto-împlinite”.

Institutul atrage atenția că o inflație ridicată:

• destabilizează societatea;
• induce o puternică senzație de inechitate, deoarece cei cu venituri mari sunt mai protejați și chiar avantajați;
• lasă urme de durată: persoanele care trec prin episoade lungi de inflație mare rămân marcate toată viața, atât economic, cât și psihologic.

Veniturile personale în următorul an

În ceea ce privește evoluția propriului venit în următoarele 12 luni:

• „rămâne la fel” – 48%
• „va crește” – 32%
• „va scădea” – 20%

Piața muncii: frica de șomaj și neîncrederea în găsirea unui nou job

Siguranța locului de muncă

În legătură cu siguranța jobului actual, angajații au răspuns:

• locul de muncă este „în siguranță” – 75%
• este „în pericol” – 25%

Frica de șomaj este dublată, în cele mai multe cazuri, de lipsa de încredere în posibilitatea de a găsi un alt loc de muncă.

Cât de ușor se găsește de lucru în localitate

Printre persoanele vulnerabile, adică angajații care își percep locul de muncă drept „în pericol”, percepția privind piața muncii locale este următoarea:

• „se găsesc locuri de muncă destul de ușor” – 25%
• „destul de greu” – 75%

Acești indicatori sugerează, potrivit IRSOP, că ritmul de creare de noi locuri de muncă este mult sub potențialul ritm al disponibilizărilor.

Institutul avertizează că, dacă șomajul va crește:

• angajații vor deveni și mai prudenți în cheltuieli;
• cererea de pe piață se va diminua și mai mult, agravând scăderea economică.

Pentru un oraș universitar și industrial ca Craiova, astfel de tendințe pot însemna presiune suplimentară pe firmelocale și pe bugetele familiilor.

Politica monetară: temeri legate de deprecierea leului și de creșterea dobânzilor

Percepții despre evoluția leului

În următoarele 12 luni, când vine vorba despre cursul leului:

• „rămâne la fel” – 18%
• „o să crească” – 15%
• „o să scadă” – 64%
• „nu știe” – 3%

Mulți consumatori se așteaptă, așadar, la o depreciere a leului. IRSOP atrage atenția că un asemenea sentiment generalizat poate declanșa:

• o fugă către alte valute pentru protejarea economiilor;
• sau mișcări speculative.

Așteptări privind dobânzile

În privința dobânzilor pentru următorul an:

• „rămân la fel” – 17%
• „vor fi mai mari” – 67%
• „vor fi mai mici” – 7%
• „nu știe” – 9%

Aceste percepții au efect direct asupra comportamentului de creditare: oamenii care anticipează dobânzi în urcare sunt mai puțin dispuși să se împrumute. IRSOP subliniază că o economie „care gâfâie”, combinată cu dobânzi ridicate, poate reprezenta o provocare majoră pentru orice efort de ieșire din impas.

Cheltuieli planificate pentru bunuri durabile și investiții

La întrebarea dacă, în următoarele 12 luni, respondenții intenționează să cheltuiască bani pentru anumite tipuri de bunuri sau investiții, răspunsurile au fost:

• Economii utile în situații neprevăzute – „da” 48%, „nu” 52%
• Investiții pentru pregătire profesională (personală sau a copiilor) – „da” 39%, „nu” 61%
• Vacanță în străinătate – „da” 32%, „nu” 68%
• Mașină nouă sau second hand – „da” 12%, „nu” 88%
• Investiții în firmă proprie – „da” 12%, „nu” 88%
• Cumpărare de locuință – „da” 11%, „nu” 89%
• Deschiderea unei afaceri – „da” 10%, „nu” 90%
• Cumpărare de titluri de stat sau acțiuni la bursă – „da” 8%, „nu” 92%
• Cumpărare de teren – „da” 7%, „nu” 93%

Aceste date confirmă o tendință clară de prudență: intenții reduse de investiții mari sau decizii financiare pe termen lung, inclusiv în domenii cu impact direct pentru locuitorii din Craiova, cum ar fi achiziția de locuințe, mașini sau începerea unei afaceri.

Cum a fost realizat Sondajul Economic Lunar (SEL)

Începând cu luna februarie 2026, IRSOP anunță că va realiza, în fiecare lună, un sondaj telefonic pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane adulte din România, pentru a măsura:

• cum percep oamenii situația economică la momentul cercetării;
• ce așteptări au privind evoluția economică viitoare, pe termen scurt și mediu.

Elemente metodologice precizate de IRSOP:

• respondenții sunt selectați aleatoriu;
• structura eșantionului reflectă componența populației adulte după:
  • vârstă;
  • sex;
  • mediul de domiciliu (urban/rural);
  • mărimea localității;
  • zonă geografică.

Pentru ediția de față, interviurile au fost realizate în intervalul 9–13 februarie 2026.

Pe baza acestor date, se calculează un index de încredere economică pentru:

• evoluția economiei pe termen scurt (1 an);
• evoluția pe termen mai lung (5 ani).

Despre IRSOP

IRSOP este un institut independent de cercetare și consultanță, înființat în anul 1990. Informații despre activitatea sa pot fi găsite pe site-ul oficial www.irsop.ro.

Articolul original pe care se bazează aceste date este semnat de Ștefan Rădeanu, în parteneriat cu publicația Curierul Național.