Vânzările retail din România scad cu 4,7% anual în octombrie, în ciuda redresării lente după șocul majorării TVA în august

Indicele volumului vânzărilor retail din România a înregistrat o ușoară redresare pentru a doua lună consecutivă în octombrie, crescând cu 0,9% față de luna precedentă, după avansul de 1,3% din septembrie. Totuși, această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa căderea abruptă de 4,0% consemnată în august, când aplicarea unui TVA mai ridicat a afectat sever cheltuielile consumatorilor, deja diminuate de scăderea puterii de cumpărare și de o inflație ridicată.

Declină cea mai mare scădere anuală după perioada pandemică

Pe segmentul anual, vânzările retail au scăzut cu 4,7% în luna octombrie, marcând astfel cea mai pronunțată diminuare de la începutul crizei COVID-19. Această tendință nefavorabilă a fost resimțită mai puternic în sectorul produselor alimentare, unde vânzările au avut un declin accentuat de 6,9% comparativ cu anul anterior. În schimb, bunurile nealimentare au arătat o reziliență mai mare, cu o scădere mai moderată de 3,3%, un aspect care reflectă impactul regresiv al măsurilor fiscale, afectând disproporționat gospodăriile cu venituri reduse, în timp ce segmentele mai înstărite au suferit mai puțin. De asemenea, vânzările de carburanți auto au scăzut cu 3,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Evoluția retailului în 2025 indică o pierdere graduală de viteză

Anul 2025 a adus o pierdere treptată de elan în sectorul vânzărilor cu amănuntul. După o creștere notabilă de 3,5% în primele luni, ritmul s-a temperat până la +1,9% în trimestrul al doilea, pentru ca în trimestrul al treilea să înregistreze deja o scădere ușoară de 0,2% anual. Această evoluție contrastantă este clară dacă privim la anul precedent, 2024, când vânzările retail au urcat spectaculos cu 8,6%, susținute de creșterile consistente ale pensiilor și salariului minim, precum și de intervențiile guvernamentale menite să stabilieze prețurile la energie și alimentele de bază, într-un an electoral.

Consumul privat își pierde rolul de motor al creșterii economice

În anul 2024, consumul privat a fost un pilon esențial al cererii interne și, implicit, al creșterii economice. În schimb, în 2025 acesta nu a reușit să mențină această funcție și nu există perspective optimiste pentru o redresare consistentă în 2026, având în vedere că creșterea veniturilor nominale ale gospodăriilor va fi una modestă anul viitor.

Pentru anul 2026 nu sunt preconizate majorări salariale în sectorul bugetar, unde salariile au stagnat în 2025. Totodată, pensiile publice nu vor fi indexate cu rata inflației la începutul anului viitor. Guvernul intenționează, de asemenea, să mențină nivelul salariului minim pe economie fără ajustări.

Impactul asupra consumului și economiei în ansamblu

Deși se estimează o inflație moderată în următoarele trimestre, plafonarea veniturilor reale va grava semnificativ consumul privat și, prin extensie, va avea repercusiuni negative asupra creșterii economice generale. Guvernanții se bazează pe un impuls din partea investițiilor puternice finanțate prin fonduri europene și credite garantate de UE pentru a susține un ritm mai bun de creștere în 2026, care totuși nu este așteptat să depășească cu mult pragul de 1% prognozat pentru 2025.

Autor: Iulian | Contact: iulian@romania-insider.com
Foto: Designer491/Dreamstime.com