Polițiștii de frontieră au făcut astăzi, 22 ianuarie 2026, zeci de percheziții în județul Botoșani, într-un dosar legat de stabilirea fictivă a domiciliului și obținerea ilegală de acte de identitate românești pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic.

Ancheta privește o rețea în care ar fi implicați inclusiv funcționari publici și intermediari, iar cazul este coordonat de procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

73 de percheziții la adrese vizate în județul Botoșani

Potrivit informațiilor transmise de autorități, polițiștii de frontieră au pus în executare 73 de mandate de percheziție domiciliară în județul Botoșani.

Dosarul vizează destructurarea unei rețele care ar fi ajutat persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă să obțină, în mod fraudulos, documente de identitate românești, prin declararea unor domicilii care nu corespund realității.

Acțiunea de astăzi este parte a unei anchete mai vechi, începută cu percheziții similare în anul 2024.

Cum ar fi funcționat rețeaua: funcționari publici și intermediari

Anchetatorii spun că în schemă ar fi fost implicați funcționari din:

• două servicii de evidență a persoanelor
• două primării din județul Botoșani

Aceștia ar fi sprijinit introducerea în evidențe a unor persoane care, în fapt, nu locuiau la adresele declarate, facilitând astfel obținerea unor cărți de identitate românești pentru cetățeni născuți în afara țării.

Rolul intermediarilor ar fi fost acela de a „aranja” documentele necesare și de a crea legătura între beneficiari și instituțiile publice implicate.

Domicilii fictive pe baza unor contracte de închiriere false

La adresele verificate astăzi, polițiștii au găsit situații în care figurează zeci de persoane cu domiciliu declarat, deși, în realitate, nu locuiesc acolo.

Schema descrisă de anchetatori presupunea folosirea unor contracte de închiriere false sau falsificate.
Documentele ar fi fost întocmite în numele unei persoane juridice din județul Botoșani, fără acordul real al proprietarilor imobilelor.

În acest fel, beneficiarii își stabileau „pe hârtie” domiciliul în România, condiție esențială pentru eliberarea actelor de identitate.

Certificate de cetățenie suspecte, folosite la eliberarea cărților de identitate

În unele cazuri, pentru obținerea buletinelor românești, persoanele vizate ar fi folosit și certificate de cetățenie presupus false sau modificate.

Aceste certificate ar fi apărut ca fiind emise de consulate ale României din alte state, ceea ce întărea, la prima vedere, aparenta legalitate a demersurilor. Documentele erau apoi depuse la autoritățile locale pentru eliberarea cărților de identitate.

Peste 100 de adrese verificate și aproape 100 de suspecți

În paralel cu perchezițiile, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese din județul Botoșani, la care figurează domiciliul mai multor persoane originare din spațiul ex-sovietic. Scopul este de a stabili dacă acestea locuiesc efectiv acolo sau doar în acte.

În cadrul operațiunii sunt emise citații pentru audierea a 96 de persoane în calitate de suspecți.

Legătura cu perchezițiile din 2024 și infracțiunile cercetate

Acțiunea de astăzi continuă un dosar în care, pe 20 noiembrie 2024, au avut loc deja 90 de percheziții în:

• județul Botoșani
• județul Suceava
• municipiul București

În urma probelor adunate până acum, anchetatorii au pus sub urmărire penală 94 de suspecți. Aceștia sunt cercetați pentru o serie de infracțiuni grave, printre care:

• luare de mită și dare de mită
• trafic de influență și cumpărare de influență
• fals informatic
• fals material în înscrisuri oficiale
• uz de fals
• fals în înscrisuri sub semnătură privată

Cercetările sunt în derulare, iar până la o hotărâre definitivă a instanțelor, toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

De ce contează acest caz pentru craioveni

Deși dosarul este concentrat acum în județul Botoșani, astfel de situații pot afecta întreaga țară, inclusiv Doljul și Craiova:

• documentele românești obținute ilegal pot fi folosite ulterior pentru deplasări în UE, deschiderea de firme sau accesarea de servicii sociale;
• rețelele de falsuri se pot extinde ușor și în alte județe, folosind aceleași metode de „umflare” artificială a numărului de locatari la o singură adresă;
• funcționarii corupți și actele falsificate subminează încrederea în instituțiile publice, inclusiv în serviciile locale de evidență a persoanelor.

Autoritățile nu au anunțat, până în acest moment, conexiuni directe cu Doljul sau Craiova, însă anchetele de acest tip sunt urmărite cu interes la nivel național, deoarece pot dezvălui patternuri folosite și în alte zone.

Ce urmează în anchetă

Polițiștii și procurorii continuă audierile și verificările la adresele unde figurează persoane cu domiciliu declarat. În funcție de rezultatele acestor controale, lista suspecților și a faptelor cercetate poate fi extinsă.

„Azi în Craiova” va urmări evoluția cazului, mai ales dacă vor apărea informații privind eventuale legături cu persoane sau instituții din Oltenia.