Statul român deține un portofoliu uriaș, format din 1.500 de companii, însă radiografia financiară a acestora este alarmantă. Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi o analiză detaliată asupra unui „portofoliu pilot” de 22 de companii de stat care au devenit veritabile poveri pentru bugetul public. Aceste unități au acumulat datorii istorice de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au raportat pierderi nete de 1,12 miliarde de lei doar în ultimul an.
„A sosit momentul să luăm măsuri pentru a pune capăt risipei. Unele companii trebuie consolidate, altele transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise disciplinat”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.
Clasificarea companiilor: De la investiții strategice la lichidare
Guvernul a împărțit cele 22 de companii vizate în șase categorii de acțiune, în funcție de importanța lor pentru economie și de viabilitatea financiară. Prima categorie vizează infrastructura critică, unde regăsim Elcen, Oil Terminal și CFR SA.
„În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare”, a explicat Oana Gheorghiu.
A doua categorie vizează deciziile strategice pentru companii precum Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. Potrivit vicepremierului, aici este necesară „o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin”.
Alte categorii includ transformarea CNCIR pe modele europene de inspecție și redresarea operațională pentru giganți precum CFR Călători, Metrorex și Tarom, unde „e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similar”.
Tarom: Un model de business nesustenabil de un deceniu
Situația operatorului aerian național este una dintre cele mai dificile. Tarom se află într-un proces de restructurare care nu respectă calendarul stabilit cu oficialii europeni. Dacă planul nu va fi prelungit, Guvernul trebuie să găsească soluții de urgență.
„Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului și atunci trebuie să avem în vedere, clar, niște soluții. Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil. Compania pierde bani în ultimii 10 ani”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Deși compania a raportat profit în 2024, acesta nu provine din activitatea de bază. „Noi știm că profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani. A înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitatea operațională, ci din alte activități”, a precizat vicepremierul.
CFR Marfă: Falimentul este programat pentru 31 mai
Pentru CFR Marfă, una dintre cele mai mari „găuri negre” menționate, drumul s-a sfârșit. Compania urmează să fie lichidată, iar activitatea și o parte din personal vor fi preluate de o structură nouă.
„CFR Marfă este o companie care își va declara falimentul până la 31 mai. Acesta este calendarul. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă”, a anunțat Oana Gheorghiu.
În ceea ce privește angajații, vicepremierul a oferit asigurări: „O parte dintre ei deja au fost angajați la Carpatica, o parte dintre ei au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar”.
Cazul incredibil al Petrotrans: Chirii de mii de euro pentru conducte imaginare
Un exemplu șocant de proastă gestionare este Petrotrans, companie aflată în faliment de 19 ani. Din cauza blocajelor juridice, statul continuă să plătească sume aberante pentru active care nu mai există fizic.
„Încă din anul 2015 se plătesc peste 29.000 de euro anual, chirie, pentru niște conducte care există pe hârtie, pe subterenul unor oameni. Este o decizie a unei instanțe care trebuie executată și fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român”, a dezvăluit Oana Gheorghiu.
Potrivit vicepremierului, singurii beneficiari ai acestei situații prelungite au fost „lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare”, în timp ce statul nu a recuperat nicio sumă din creanțele pe care compania le avea.
