Potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), România se află în topul producătorilor de petrol din UE.
Pe primul loc în topul întocmit pentru anul 2021 se află Italia cu 4,8 Mt, iar pe locul doi se află Danemarca şi România, fiecare cu 3,2 Mt. Comparativ cu 2020, producţia a scăzut în toate cele trei ţări, cu 10% în Italia, cu 8% în Danemarca şi cu 4% în România. De altfel, în 2021, producţia de ţiţei în Uniunea Europeană a continuat să scadă, situându-se la cel mai scăzut nivel, de 17,5 milioane tone (Mt), cu 6% mai puţin decât în 2020.
Potrivit Agerpres, între 1990 şi 2004, producţia de ţiţei a fluctuat, dar a depăşit întotdeauna 34,5 Mt, atingând în 2004 un nivel de vârf de 41,7 Mt. După aproape 20 de ani, a scăzut cu mai mult de jumătate.
După ce a atins un nivel record de 96,78% în 2020, dependenţa UE de ţiţei şi produse petroliere a scăzut la 91,67% în 2021, al doilea cel mai redus nivel din 1990, după minimumul istoric de 91,66% în 1999.
Războiul din Ucraina va influenţa datele din 2022
Schimbările provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de deciziile UE vor fi reflectate în datele din 2022, precizează Eurostat.
În 2021, dependenţa de importuri a fost rezultatul combinat al modificărilor în importurile nete (minus 0,3%), în condiţiile în care au crescut atât importurile cât şi exporturile, cu 3,4% şi, respectiv, cu 9,2%, şi energia brută disponibilă, cu 5,3%. De asemenea, a scăzut cu 5,7% producţia primară, dar ea a avut o influenţă mai redusă asupra indicatorului, datorită nivelului ei relativ scăzut.
Potrivit sursei citate, reducerea dependenţei a fost de asemenea sprijinită de folosirea de stocuri de petrol de 20,4 Mtoe, echivalentul a 4,1% din energia brută disponibilă.
În privinţa ţiţeiului, o materie primă esenţială pentru industria petrochimică şi producţia de combustibili de transport, dependenţa de importuri a scăzut timp de doi ani consecutivi, situându-se la 95,2% în 2021, sub nivelul înregistrat din 2015.
Reducerea înregistrată în 2021 a rezultat în urma majorării importurilor nete (1,6%) şi a energiei brute disponibile (2,5%). Scăderea dependenţei a fost uşor influenţată de folosirea stocurilor de ţiţei de 4,9 Mtoe, echivalentul a 1,1% din energia brută disponibilă.
