Nisipurile din sudul Olteniei au fost aduse, inițial, de Dunăre și de afluenții acesteia, mai ales de râul Jiu, în decursul a milioane de ani.
Fluviul și-a modificat albia și au rămas descoperite straturi masive de nisip, care au fost apoi transportate de vântul puternic, către interiorul uscatului. Același lucru s-a întâmplat și pe malul Jiului: nisipul expus, după ce apa curgătoare și-a modificat cursul, a fost ridicat și împrăștiat de vânt în partea de Est a râului.
Într-o lucrare publicată în 1938 și intitulată „Cercetări asupra nisipurilor din sudul Olteniei”, autorii (ing. dr. Constantin D. Chiriță și ing. Teodor P. Bălănică) au susținut că „dunele de nisip sunt opera vântului, pregătită însă de Dunăre și afluenții săi”. (…) Aluviunile nisipoase uscate sunt transportate de vânt în interiorul câmpiei. (…) Studiindu-se materialul component, s-a ajuns la concluzia că aproape toate elementele au fost furnizate de rocile din regiunea muntoasă și Dealurile Olteniei, precum și din munții și dealurile Iugoslaviei, prelungiri nordice ale Balcanilor”.
Dunele în stare incipientă se numesc barcane și au o orientare vest – est, potrivit direcției vântului care le-a format.
Au rezultat, în cele din urmă, două mari triunghiuri ale pământurilor nisipoase, unde este pregnant fenomenul deșertificării:
- Triunghiul Craiova – Corabia – Bechet (malul stâng al Jiului) și
- Triunghiul Rast – Desa – Poiana Mare (malul stâng al Dunării, în aval de Calafat).
Aceste două mari zone sunt supranumite, jurnalistic, „Sahara Olteniei”.
Încă dinainte de instaurarea comunismului în România, cercetătorii agronomi au fost interesați de valorificarea pentru a agricultură a terenurilor nisipoase din sudul Olteniei.
„Primele cercetări agronomice pe solurile nisipoase au fost efectuate în anul 1930, în comuna Gârla Mare din judetul Mehedinți, în organizarea Institutului de Cercetări Agronomice al României, sub îndrumarea lui Gheorghe Ionescu-Sisesti. Cercetările au continuat, în perioada 1933-1935, la Școala de agricultură din Poiana-Mare, județul Dolj, rezultând concluzia că solurile nisipoase reclamă fertilizarea cu îngrășăminte chimice și organice”, potrivit www.scdcpndabuleni.ro.
Articolul complet pe g4food.ro
