Religia ar trebui să devină subiect de Bacalaureat. Asta vor reprezentanţii cultelor religioase din România.
În 13 martie, reprezentanții a 13 culte religioase recunoscute în România, în frunte cu Patriarhul Daniel, i-au transmis ministrului Educației, Ligia Deca, o adresă comună în care propun mai multe modificări în proiectul legii educației. Aceştia au solicitat modificarea celor mai noi Legi ale Educaţiei în aşa fel încât religia să nu mai fie discriminată faţă de celelalte materii.
Reprezentanţii cultelor spun că anumite prevederi referitoare la materia religie, care apar în noile Legi ale Educaţiei, ar pune presiune asupra elevilor şi i-ar determina pe aceştia să se retragă de la „una dintre puținele discipline care se studiază pe tot parcursul învățământului preuniversitar”. În acelaşi document, bisericile se opun obligativităţii de a prezenta elevilor „diversitatea sexuală ca fiind o normalitate”.
În prezent, disciplina este parte a trunchiului comun, dar părinţii și tutorii elevilor minori, precum și elevii majori, participă la ora de religie printr-o cerere scrisă, în care precizează şi numele cultului solicitat. Această posibilitate a apărut din 2015, în urma deciziei Curții Constituţionale ca părinţii să depună cerere pentru ca elevii să participe la această oră.
Datele de la Ministerul Educației arată că, în anul școlar 2022-2023, 2,14 milioane de elevi din totalul de 2,9 milioane frecventează ora de religie. Adică 73% dintre părinți au ales pentru copiii lor această materie.
Reacții negative din partea societății civile
Scrisoarea Bisericilor a stârnit un val de reacții negative dinspre profesori și reprezentanți ai societății civile. Oana Băluță, conferențiar al Universității din București, a spus, într-o postare pe facebook că BOR se folosește de instrumente democratice pentru a obține efecte restrictive.
„Nu Religia ar trebui să fie aleasă ca disciplină de examenla Bacalaureat, ci cultura ori educația civică, o disciplină care îi ajută pe tineri să înțeleagă ideile și valorile democrației, cetățenia, societatea civilă și rolul ei în democrație”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.
Reacții similare au fost și in partea altor profesori din țară. Marcel Bartic, profesor de istorie și activist civic, a spus pentru PRESShub că cerința bisericilor de a introduce Religia ca materie de bac este o chestiune de control și de putere.
Ce spune Patriarhia Română
Propunerea BOR și a celorlalte culte din România ca elevii să poată alege ca materie de examen la bacalaureat inclusiv Religia este „logică și justificată de realitate”, susține purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.
„Propunerea BOR și a celorlalte culte din România ca elevii să poată alege ca materie de examen la bacalaureat inclusiv Religia, materie studiată la solicitarea părinților/ elevului și parte din trunchiul comun al programei școlare este logică și justificată de realitate. Prin dreptul garantat de Constituție, școlile și liceele au chiar obligația de a propune, alături de alte materii opționale, și Religia ca materie de studiu. Așa cum se știe(?), elevii nu sunt înscriși împotriva voinței lor la orele de Religie, ei/ părinții lor trebuind să facă o solicitare oficială în acest sens. În concluzie, Religia este o materie opțională ca oricare alta și poate fi inclusă între materiile examenului de bacalaureat, așa cum a și fost în România pre-comunistă, așa cum și este în multe dintre țările din UE”, a transmis Bănescu, întrebat de HotNews.ro cum argumentează și justifică propunerea ca Religia să poată fi materie de exemen la Bacalaureat.
Cum se procedează în alte țări
Religia, ca materie de studiu în mai multe țări europene, fie obligatorie, fie opțională, este abordată diferit în diversele tipuri de examene date de elevi la finalul liceului – Bacalaureat, Matura, Abitur sau alte evaluări. Dacă în unele țări, inclusiv într-unele unde clerul are în continuare o influență puternică asupra școlii și statului, ea nu apare deloc ca opțiune la Bac, în altele ea figurează ca opțional, preponderent prin prisma influenței ei asupra istoriei și societății, prin asociere cu alte materii (etică, filosofie) sau prin cea a unor teme de actualitate: pluralism religios, religie și știință, religie și studii de gen sau sexualitate.
În state laice, precum Franța, dar și în țări unde Biserica (preponderent cea Catolică) își păstrează o puternică influență asupra societății, precum Italia, studiile religioase nu apar ca opțional la Bacalaureat. Nici în examenele panelene, organizate la final de liceu în Grecia, nu figurează ca materie, deși religia este, în această țară, materie obligatorie în școală.
Pe de altă parte, în țări unde sistemul de învățământ este strâns legat, din punct de vedere istoric, de comunitățile religioase, precum Germania sau Irlanda, studiile religioase apar ca opțional la examenele de final de ciclu secundar, materia fiind abordată, însă, mai degrabă cultural, istoric și prin impactul pe care îl are asupra societății de azi.
